„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 referitoare la măsuri în sistemul de sănătate contravin prevederilor din Constituție, precum art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind dreptul la sănătate, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 47 privind protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se precizează în sesizarea transmisă CCR de către Avocatul Poporului.

Reprezentanții instituției evidențiază că statul are responsabilitatea de a asigura compensarea indemnizației, având în vedere că plata contribuției este obligatorie.

„Având în vedere că plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate este obligatorie și conferă calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este creat pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligatia de a garanta plata beneficiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca dovadă a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției plătite”, se menționează în sesizare.

Drept constituțional, încălcat în esența sa

„Neplata indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din prima zi de concediu medical afectează esența exercițiului dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate”, mai susțin reprezentanții Avocatului Poporului.

Ei susțin că neacordarea plății pentru prima zi de concediu medical reprezintă o utilizare necorespunzătoare a fondurilor.

„Atunci când statul colectează resurse sub formă de contribuții obligatorii pentru sănătate și refuză să plătească prima zi de concediu medical, practic se realizează o deturnare a scopului fondurilor, deoarece sumele colectate ca asigurări nu mai sunt utilizate pentru serviciile de protecție, transformând contribuția de asigurări sociale într-un impozit ascuns, fără o contraprestație echitabilă, încălcând scopul principal al Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS)”, afirmă sesizarea.

Prezumpție de fraudă

De asemenea, Avocatul Poporului evidențiază că invocarea fraudei pentru justificarea neplății primei zile de incapacitate temporară de muncă creează o prezumție de fraudă pentru toți asigurații, ceea ce nu este acceptabil într-un stat de drept.

„Neplata primei zile de concediu medical afectează disproporționat angajații cu venituri mici, făcând ca dreptul la asistență socială să fie iluzoriu. Statul român, prin această reglementare, ignoră responsabilitatea de a menține nivelul protecției sociale și încalcă standardele europene privind drepturile omului. Neplata primei zile de concediu medical rupere contractul social implicit, deoarece asiguratul, deși și-a îndeplinit obligațiile fiscale de contribuție, suportă singur riscul social pentru care s-a asigurat”, se subliniază în sesizare.

Potrivit acesteia, o măsură administrativă eficientă devine astfel o barieră în exercitarea dreptului la sănătate.

„Practic, legiuitorul a optat pentru cel mai simplu mod de reducere a cheltuielilor, sacrificând protecția socială, transformând această măsură într-una excesivă și, prin urmare, neconstituțională”, susține Avocatul Poporului, solicitând admiterea excepției de neconstituționalitate.