Decizia Franței din această săptămână de a determina milioane de angajați publici să utilizeze o alternativă autohtonă la Zoom și Microsoft Teams reprezintă un nou capitol în eforturile de decenii ale guvernelor europene de a se distanța de marile companii tehnologice americane, evidențiază publicația Financial Times.

Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o notificare ministerială în care le solicită să migreze apelurile video pe Visio, o platformă internă de videoconferințe alternativă la Zoom, până la sfârșitul anului.

„Pentru a asigura securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor publice electronice, este esențial să implementăm o soluție unificată de videoconferință, gestionată de stat, bazată pe tehnologii independente”, a precizat el.

Aceeași abordare a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să-și vândă infrastructura de antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând natura strategică a companiei, rival al serviciului de internet satelit Starlink al lui Elon Musk.

Apel pentru autonomizarea tehnologică a Europei

În ciuda dificultăților persistente de a determina europenii să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea soluțiilor locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au intensificat apelurile pentru o „decuplare tehnologică”.

Aceasta a impulsionat noi inițiative ale guvernelor europene de a susține alternative locale, de la aplicații de comunicare și servicii de cloud, până la sateliți și inteligență artificială.

Măsurile initiate de Franța în această săptămână au venit la scurt timp după adoptarea de către Parlamentul European a unei rezoluții care solicită statelor membre să „sporească suveranitatea tehnologică europeană prin promovarea achiziției de produse și servicii digitale produse în Europa, ori de câte ori este posibil”.

Uniunea Europeană depinde încă în proporție de peste 80% de servicii și infrastructură digitală provenind din afara blocului comunitar, în principal din SUA, conform datelor raportului parlamentului.

De-a lungul anilor, eforturile de a dezvolta versiuni europene pentru cloud, mesagerie și software au avut rezultate limitate, din cauza reticenței utilizatorilor și a companiilor de a adopta alternative considerate adesea inferioare sau incomode.

Cele mai rare exemple de succes au fost în mare parte fragmentate. În octombrie, de exemplu, landul german Schleswig-Holstein a marcat un „moment istoric pentru autonomia digitală” după ce circa 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților publici au fost transferate de la Microsoft Exchange și Outlook către platforme open-source.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, în domenii precum tehnologia și sistemele de armament.

El a promovat furnizori locali de servicii de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată un pilon european împotriva dominației americane și chineze în AI.

Tensiunile create de amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, parte a Danemarcei, au escaladat riscul unui conflict comercial, în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea reprezenta o vulnerabilitate majoră pentru economie.

„Schimbarea majoră de astăzi nu constă doar în natura problemei, ci și în probabilitatea bruscă de a se manifesta: sancțiuni, restricții de acces și șantaj prin reglementări”, explică Francesca Musiani, director de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța.

„În acest context, decuplarea devine nu doar o ipoteză teoretică, ci un scenariu de gestionare a riscurilor”, completează ea.

Istoria eșecurilor în inițiativele tehnologice ale Franței

Franța are o tradiție de inițiative tehnologice susținute de stat, prezentate cu mare fast de președinți precum Jacques Chirac și Emmanuel Macron, dar care, adesea, s-au dovedit a fi risipă de resurse și timp.

În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local, ca alternativă suverană la Google și Yahoo, însă proiectul a fost închis după cinci ani, iar Google deține în continuare o cotă de piață de aproximativ 90% în Europa.

Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze crearea unui „cloud suveran”, finanțând două proiecte conduse de Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele franceze rămân în Europa și nu sunt supuse spionajului sau controlului autorităților din SUA.

Rezultatele au fost modeste, serviciile fiind mai puțin performante, ceea ce a condus la o reglementare menită să facă produsele străine și cele americane, în special, mai sigure pentru sectorul public și privat.

Saul Klein, investitor britanic în tehnologie, consideră că țările trebuie să colaboreze pentru consolidarea unor jucători puternici în domeniu, exemplificând cu investiția de 1,3 miliarde de euro a companiei olandeze ASML în Mistral, anul trecut.

„Nu cred în existența unui Zoom francez. Este improbabil ca un stat suveran să poată dezvolta singur o soluție competitivă din punct de vedere științific sau tehnologic față de alternativele americane sau chineze… Următoarele batalioane trebuie să fie dezvoltate”, afirmă Klein.

Protecția datelor europene și stocarea locală a informațiilor

Potrivit IDC, companiile din Europa au investit în 2024 aproape 80% din totalul celor 25 de miliarde de dolari în infrastructură de cloud, predominând cei cinci mari furnizori americani, care au declarat angajamente pentru stocarea datelor europene în interiorul continentului.

David Amiel, secretar de stat pentru serviciile publice în Franța, afirmă că, pentru atingerea obiectivelor președintelui Macron de „autonomie strategică”, este nevoie de un nou impuls pentru creșterea aportului tehnologic al firmelor europene

„Este necesar să ne dinamizăm independența față de soluții non-europene. Dar acestea trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de calitate, altfel vor eșua”, declară Amiel.

Proiectul Visio, testat de ministerul condus de Amiel, vizează pe termen lung dezvoltarea unor instrumente pentru sectorul public, menite să înlocuiască eventual Microsoft Office sau Google Workspace.

Anul trecut a fost lansată o aplicație de mesagerie sigură, denumită Tchap, cu aproximativ 300.000 de utilizatori, având drept scop înlocuirea WhatsApp și Signal.

Amiel a menționat că unele aplicații vor fi dezvoltate în colaborare cu companii tehnologice europene, pentru a evita dezvoltarea exclusivă de către guvern.

Un oficial militar a declarat, pentru FT, „Dacă dorim să devenim mai independenți, trebuie să facem acest pas chiar dacă la început poate fi dificil”.