În contextul actual al securității regionale, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:

• intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea de forțe aliate în România
• întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării
• analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică și reziliența
• susținerea Republicii Moldova pe toate planurile
• măsuri suplimentare de susținere pentru Ucraina
• adaptarea planificării operaționale și implementarea măsurilor pentru o gestionare eficientă a migrației la frontierele României

Membrii CSAT au convenit că România, ca țară vecină, cu cea mai extinsă frontieră terestră și maritimă cu Ucraina, dorește încheierea conflictului, însă țara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocieri.

„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să își continue integrarea europeană, conform deciziilor UE. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. România este fermă în convingerea că încetarea ostilităților trebuie urmată de un acord de pace, care să asigure garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare din partea Rusiei. Cooperarea transatlantică este esențială în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără implicarea Ucrainei și a Europei”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.

Toți membrii CSAT au convenit asupra sprijinirii financiare și militare a Ucrainei, dar și asupra contribuirii la o soluție negociată pentru pace, a precizat Palatul Cotroceni.

Republica Moldova, țara vecină, va continua să primească asistență, având în vedere situația de securitate din Marea Neagră: „Având în vedere impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre consolidarea susținerii pentru viitorul european al acesteia”. Drept urmare, țara noastră va majora treptat procentul din PIB alocat apărării.

Totodată, România dorește o relație bilaterală mai strânsă cu SUA, pentru ca trupele americane să rămână în țară, motiv pentru care s-a decis dotarea Flotei Române cu o corvetă ușoară.

„Modernizarea și înzestrarea Forțelor Navale Române cu această corvetă va spori capacitățile flotei. Armata României își va concentra eforturile pentru consolidarea apărării naționale și aliate, pentru descurajarea și combaterea oricăror amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură,” a mai afirmat Palatul Cotroceni.

Cum se constituie și cine face parte din CSAT

Conform legii, CSAT „se convoacă de președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar”, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin patru membri din componența legală.

Președintele României, Ilie Bolojan, conduce CSAT, iar premierul, Marcel Ciolacu, este vicepreședinte.

Membrii CSAT sunt: ministrul apărării (Angel Tîlvăr), ministrul de interne (Cătălin Predoiu), ministrul de externe (Emil Hurezeanu), ministrul justiției (Radu Marinescu), ministrul economiei (Bogdan Ivan), ministrul finanțelor (Tanczos Barna), directorul SRI (Răzvan Ionescu, șef interimar), directorul SIE (Gabriel Vlase), șeful Statului Major al Apărării (Gheorghiță Vlad) și consilierul prezidențial pentru securitate națională (Cristian Diaconescu).