Un robot care seamănă mai mult cu un cârpele de înot cu picioare retractabile decât cu un „humanoid” clasic a fost acceptat ca un instrument eficient pentru intervenții în situații de dezastru. Cercetători de la Southern University of Science and Technology au prezentat un prototip gonflabil capabil să își modifice forma pentru a trece prin spații restrânse, apoi să se „ ridice” și să meargă stabil, iar în funcție de necesitate, să plutească, să înoate sau chiar să zboare cu ajutorul rotoarelor.

Un „Baymax” de intervenție: de la formă de omidă la robot acvatic

Ideea din spatele acestui proiect este simplă, dar foarte dificil de realizat: în cazul unui dezastru (cutremur, inundație, prăbușiri de clădiri), accesul este adesea imposibil pentru oameni, iar roboții obișnuiți se pot bloca în moloz, spații înguste sau medii instabile. Acest prototip încearcă să soluționeze problema „celor ultimi metri”: atunci când nu există loc de manevră, terenul este fragil, iar efortul de a ajunge aproape de persoane trebuie să fie sigur, scrie Science Advances.

În forma „pliată”, cu trunchiul dezumflat, robotul poate rearanja picioarele până când se târăște prin spații înguste, ca o omidă, apoi se umflă și revine la o poziție stabilă pentru deplasare. Deasupra picioarelor, prototipul utilizează un corp gonflabil (ce poate fi înlocuit în viitor), oferindu-i un avantaj rar la roboți: capacitatea de a plana și de a susține o persoană care se prinde de el, similar cu un colac de salvare.

Picioare extensibile cu aer și un corp ușor, dar durabil

Elementul tehnic esențial sunt picioarele retractabile. Echipa condusă de Hao Liu a dezvoltat structuri care pot fi extinse cu aproximativ 315% prin injectare de aer, iar cu ajutorul servomotoarelor își pot menține echilibrul și poziția. Fiecare picior are o greutate de circa 350 de grame, dar, odată extins, suportă sarcini considerabile, asigurând stabilitatea robotului în timpul mișcării și interacțiunii cu oamenii.

Din această „manipulare” mecanică derivă și avantajul vizual: cu componentele adecvate, robotul își poate reduce înălțimea cu aproximativ 36% și lățimea cu aproape 61%, facilitând trecerea prin spații înguste în care un robot rigid s-ar bloca. Materialele utilizate combină straturi moi (PVC) pentru partea gonflabilă, elemente mai rigide pentru conexiunile mecanice și o țesătură textilă neelastică, pentru a evita deformările inutile când e dezumflat. Întreg ansamblul cântărește aproximativ 4,5 kg, fiind suficient de ușor pentru a pluti și, cu ajutorul a patru rotoare tip dronă, pentru a zbura.

Importanța într-un dezastru și pașii următori

Dincolo de aspectul „impresionant”, scopul practic este creșterea siguranței. Un robot gonflabil, cu o construcție mai moale și mai ușor de manevrat, reduce riscul de a răni o persoană prinsă sub dărâmături sau de a provoca o prăbușire secundară în zone fragilizate. În plus, versatilitatea sa (târâre, mers, plutire, înot, zbor) îl face adecvat pentru diverse scenarii, de la căutări în clădiri prăbușite până la intervenții în zone inundate. Se evidențiază combinația dintre greutatea redusă, adaptabilitatea la medii variate și siguranța în interacțiunea cu persoanele.

Totuși, prototipul nu reprezintă o soluție finală. Cercetătorii intenționează să îmbunătățească autonomia, să folosească servomotoare mai puternice și algoritmi avansați pentru control și învățare, precum și modele sofisticate pentru optimizarea mișcărilor, notează El Pais. Un expert internațional, profesorul Ángel Valera de la Universitat Politècnica de València, remarcă interesul pentru combinația inovatoare între designul mecanic și provocările de control al mișcării într-un corp capabil să își schimbe forma radical.