Un cutremur cu magnitudinea 3,1 a avut loc în zona Vrancea, noaptea de marți spre miercuri, 4 martie, la ora 2.09. Seismul s-a produs la adâncimea de 136 de kilometri, fiind resimțit în mai multe orașe din apropiere, precum Focșani (43 km), Buzău (57 km), Sfântu Gheorghe (69 km), Brașov (79 km) și Ploiești (91 km).
Detalii despre seismul din Vrancea
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut magnitudinea 3,1 și a avut loc în zona seismică Vrancea.
Cele mai mari cutremure din 2025 au fost înregistrate cu magnitudini de 4,4. Două evenimente importante au avut loc pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea.
În 2024, cel mai puternic cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău pe 16 septembrie.
În ce constă pregătirea pentru un mare cutremur
Cunoscutul seismolog Gheorghe Mărmureanu a declarat că România se poate confrunta cu un seism de magnitudine între 7,2 și 8 grade pe Richter. El consideră că următorul mare cutremur va fi unul de adâncime și comparabil cu cel din 1802, care nu a provocat victime.
Mărmureanu explică că un cutremur de adâncime mai mare este mai “norocos” pentru România, deoarece energia se disipă pe o suprafață mai largă. El spune că seismul din 1802, cu magnitudinea de aproximativ 8, a fost resimțit din Moscova până în Cairo.
Seismologul estimează că acest cutremur de mare intensitate va avea o adâncime între 150 și 170 km, probabil după anul 2040, cel puțin conform calculelor pe termen lung. El a adăugat că experiența sa a fost constant în previziunile privind activitatea seismică.
Istoria celor mai puternice cutremure în România
Cel mai sever cutremur din secolul XX în România a avut loc în 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de 7,7. Acesta s-a produs în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, precum și în Muntenia. Numărul de morți estimat în urma acestuia a fost 1.000, iar răniți au fost aproximativ 4.000, majoritatea în Moldova.
În București, aproape 300 de persoane au murit, fiind victime ale prăbușirii blocului „Carlton”. Clădirea s-a înjunghiat ca o armonică, iar mai mulți locatari au fost prinși sau căzuți în stradă.
În anii următori, anumite cutremure au avut o intensitate mai mică dar au provocat pierderi de vieți omenești și avarii, precum cele din 1986, cu magnitudinea de 7,1, în Gura Teghii (150 de morți, 500 de răniți), și din 1990, cu magnitudine 7 în Vrancea, care au dus la 13 victime și 360 de răniți.
Alte seisme semnificative au avut loc în 1991: un cutremur de 5,7 grade în Banloc, soldat cu două decese și peste 5.000 de case avariate, și un alt de 5,5 grade în zona Herculane-Ofsenița, care a afectat peste 600 de familii.
Reacții și măsuri în cazul unui cutremur
Specialiștii recomandă să păstrăm calmul și să evităm panicile în timpul unui seism. În interior, trebuie să ne așezăm lângă un perete rezistent, departe de ferestre, și să ne adăpostim sub o grindă sau o masă stabilă.
În exterior, este indicat să ne distanțăm de clădiri, tencuieli și elementepericol, precum coșuri de fum sau parapete, și să ne ferim de zone cu riscul prăbușirii. În cazul în care suntem în mașină, trebuie să tragem pe dreapta, într-un loc deschis, și să evităm podurile și liniile electrice aeriene.
Pentru transportul în comun, recomandarea este de a rămâne pe loc, până când se oprește seismul, apoi să coborâm în mod calm. În metrou, trebuie să urmăm indicațiile personalului și să nu fugim, pentru a evita accidentele cauzate de îmbulzeală.
Pregătirea tehnică pentru un cutremur major
Autoritățile subliniază necesitatea unei expertize tehnice pentru toate clădirile, pentru a determina riscul seismic specific fiecărei construcții. Aceasta ar putea ajuta la reducerea pericolului și la planificarea intervențiilor în caz de urgență.
Se face referire și la fenomene geologice stranii, precum faptul că pământul s-a cutremurat timp de nouă zile după un tsunami produs în Groenlanda, fără a preciza însă legătura directă cu activitatea seismică din România.
