Cum ar fi o zi în care plățile cu cardul devin inoperabile, spitalele nu pot accesa dosarele pacienților, iar aplicațiile de muncă și platformele de socializare dispar brusc? Experți din Europa avertizează că nu este un scenariu de ficțiune științifică, ci o posibilitate reală în contextul atacurilor cibernetice, al dezastrelor naturale sau al tensiunilor geopolitice.

În contextul relațiilor tensionate dintre Statele Unite și Europa, liderii europeni analizează și riscul ca accesul la infrastructura digitală, controlată de companii americane, să fie folosit ca instrument politic, relatează The Conversation.

Vulnerabilitatea digitală a Europei

În prezent, circa 70% din piața cloud computing din Europa este condusă de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud. Companiile europene dețin doar aproximativ 15% din însumarea pieței. Această concentrare ridică probleme precum riscul unor întreruperi majore sau pierderea controlului asupra datelor publice și private. Dependenta de decizii politice externe reprezintă, de asemenea, un factor de vulnerabilitate.

Evenimente recente confirmă aceste riscuri. În 2025, o defecțiune majoră a AWS a afectat mii de aplicații bancare. De asemenea, o problemă la Cloudflare a lăsat offline platforme precum LinkedIn și Zoom.

Primele măsuri: simulări de „pană digitală”

Unele orașe din Europa se pregătesc pentru scenarii extreme. La Helsingborg, Suedia, autoritățile testează modul în care serviciile publice ar funcționa în cazul unei întreruperi totale a conexiunii la internet. Se analizează scenarii esențiale, precum distribuția medicamentelor sau a ajutoarelor sociale. De asemenea, este crucial ca instituțiile să poată comunica între ele în aceste situații.

Scopul acestor exerciții este dezvoltarea unui model de reziliență digitală aplicabil în alte regiuni ale Europei.

Un exemplu radical vine din landul Schleswig-Holstein, unde autoritățile au renunțat la circa 70% din licențele Microsoft și au optat pentru soluții alternative, open-source. Planul este ca până la sfârșitul deceniului, serviciile marilor companii tehnologice să fie utilizate doar în situații excepționale.

Franța, Italia, Olanda și Suedia implementează inițiative similare, investind în platforme digitale locale, găzduite în centre de date naționale, pentru comunicare, stocare de documente și colaborare online.

Europa și „suveranitatea digitală”

Comisia Europeană tratează din ce în ce mai clar infrastructura digitală ca un bun strategic. Ursula von der Leyen a evidențiat necesitatea unei „noi forme de independență” pentru Europa. În acest sens, UE lucrează la legislații precum Cloud and AI Development Act, pentru a păstra datele europene sub control european.

Mesajul principal: securitatea, interoperabilitatea și transparența trebuie să primeze în fața costurilor atunci când se achiziționează servicii digitale.

Specialiștii afirmă că independența digitală totală este dificil de realizat, însă Europa poate deveni mai rezistentă, la fel ca în cazul infrastructurii fizice.