Un obicei zilnic de doar 7 minute poate adăuga un an la speranța de viață, conform unui studiu realizat pe date din UK Biobank, care a urmărit aproape 60.000 de adulți cu vârsta peste 65 de ani pentru o perioadă de 8,1 ani. Cercetătorii au analizat trei piloni esențiali ai îmbătrânirii: somnul, activitatea fizică și calitatea dietei, folosind o metodologie inovatoare.

Ei au încercat să identifice pragurile precise la care aceste comportamente, în combinație, încep să aducă beneficii măsurabile, nu doar în ceea ce privește durata de viață, ci și în anii trăiți fără boli cronice, conform Le Figaro.

Primul constat evident este că avantajele apar foarte devreme, iar cercetătorii precizează că se poate câștiga un an de viață prin modificări minore ale stilului de viață.

O jumătate de porție de legume pe zi

Aceasta presupune cu aproximativ cinci minute mai mult somn pe noapte, două minute suplimentare de activitate fizică moderată zilnic și adăugarea echivalentului a jumătate de porție de legume în alimentație. Efectul se observă doar dacă aceste trei măsuri sunt implementate împreună.

„Chiar și cu intervenții minore, se pot obține beneficii. Iar combinarea mai multor abordări duce la rezultate mai importante”, explică profesorul Eric Boulanger, expert în biologia îmbătrânirii la Spitalul Universitar și la Universitatea din Lille.

Prin urmare, nu este vorba despre a impune reguli stricte, ci despre a încuraja oamenii să facă mici ajustări constante în stilul de viață.

„După cum afirmă un specialist de la Harvard, dacă nu faci activitate fizică, începe cu mici pași. Dacă deja practici ocazional, adaugă mai multă mișcare”, afirmă Antoine Flahault, profesor la Universitatea Paris Cité.

Persoanele active prezintă un risc redus de mortalitate

În combinația dintre somn, alimentație și activitate fizică, cea mai importantă este activitatea fizică, iar participanții mai activi au avut un risc considerabil mai mic de deces comparativ cu cei sedentari.

„Persoanele active au obiceiuri alimentare mai bune, dorm mai odihnitor, fumează mai rar, consumă alcool mai modulativ și păstrează relații sociale mai solide. Este un „tren de mare viteză”, al cărui motor îl reprezintă exercițiile fizice, urmate de nutriție și odihnă”, explică profesorul Boulanger, care sintetizează conceptul de îmbătrânire sănătoasă.

Legat de somn, studiul indică faptul că durată optimă de odihnă se situează între 7 și 8 ore pe noapte.

„Un somn prelungit poate crește probabilitatea unui somn profund, esențial pentru detoxifierea creierului și reglarea dispoziției”, precizează profesorul Boulanger.

În această etapă profundă a somnului, creierul activează sistemul numit „sistem glimfatic”, care contribuie la eliminarea deșeurilor și toxinelor acumulate pe parcursul zilei.

Cercetătorii subliniază că, deși schimbările modeste pot major afecta speranța de viață, menținerea unei vieți fără boli cronice (cardiovasculare, metabolice, respiratorii sau neurodegenerative) pe perioade îndelungate necesită modificări mai consistente și durabile.

Pentru a adăuga patru ani de viață sănătoasă, studiul identifică o „doză minimă” ce combină trei factori esențiali: dormit cu 24 de minute mai mult, aproximativ 4 minute de activitate fizică moderată până la intensă și un salt semnificativ în calitatea dietei.

Un exemplu în această privință este introducerea de legume și cereale integrale în alimentație zilnic, precum și consumul de pește de două ori pe săptămână.

Cele mai favorabile combinații, asociate cu peste nouă ani adăugați vieții, implică o activitate fizică zilnică de circa 45 de minute, o alimentație mediteraneană de calitate și un somn regulat de aproximativ șapte-opt ore.

„Obiectivul de 10.000 de pași zilnici (mai mult de o oră și jumătate de mers pe jos) este benefic, dar poate fi nerealist pentru persoanele peste 65 de ani. Pe de altă parte, o rutină de 45 de minute de activitate zilnică, împreună cu un somn de aproximativ șapte ore și o dietă mediteraneană, este atât realizabilă, cât și extrem de eficientă. Acesta este un mesaj de sănătate publică cu impact semnificativ”, afirmă profesorul Flahault.

Recomandări suplimentare ale autorului:

Renunțarea la dietele restrictive! În 2026, Suedia oficializează tratamentul obezității ca boală a creierului

„Zonele albastre”, adevăr sau mit? Unde trăiesc cel mai longevivi oamenii