În anul 2026, analizele internaționale și raporturile marilor instituții financiare și asociații de profil indică faptul că România traversează o perioadă fără precedent în expansiunea infrastructurii de transport, impulsionată în mare parte de termenele limită ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm accelerat, însă presiunea asupra timpului și criza forței de muncă pot transforma planurile ambițioase ale țării în pierderi financiare. Aceste provocări nu se limitează doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare devine una dintre cele mai cruciale curse contracronometru, în ciuda eforturilor statului de a respecta termenele stabilite de Uniunea Europeană.

2026 poate fi un an record pentru deschiderea autostrăzilor

Specialiștii internaționali și experții locali afirmă că 2026 ar putea deveni cel mai prolific an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km de autostradă inaugurați, urmat de 146 km în 2025, Asociația Pro Infrastructură estimează că în 2026 se poate ajunge la un total de 244 de kilometri de autostrada și drum expres deschiși, într-un scenariu realist. În situație mai optimistă, la acest total s-ar putea adăuga încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8, astfel încât distanța totală inaugurată în anul respectiv să atingă 284 km.

În prezent, România are în circulație 1.442 km de autostradă, depășind deja țări precum Cehia, Danemarca și Croația. Conform prognozei API, până la finalul anului 2026, cu eventuale întârzieri sau finalizări anticipate, România ar putea ajunge la o rețea de 1.660 km de drumuri rapide. Dincolo de cifre, rețeaua rutieră din zona exterioară a Carpaților începe să se coreleze coerent, având rute extinse și continue între principalele orașe și un inel funcțional complet pentru Capitală. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii cinci ani, iar densitatea drumurilor rapide per 1000 km² va crește semnificativ. Concurența cu marile orașe europene devine tot mai tatonică, iar Bucureștiul va putea rivaliza cu orașele mari ale Europei.

„Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres funcționale a ajuns la 1416,3 km, la care se adaugă 840,7 km în curs de proiectare și execuție, precum și 486,2 km în licitație pentru lucrări. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km de autostradă și drum expres deschiși, și 146 km în 2025, în 2026 se preconizează un nou record: 244 km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, într-un scenariu realist-optimist. În cel mai bun caz, se pot adăuga încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8, atingând un total de aproximativ 284 km”, a transmis asociația.

Autostrada Moldovei (A7) reprezintă un element esențial în sistemul de transport și conectivitate al Regiunii Moldova cu restul țării și Europa. În 2020, au fost dați în funcțiune 16,3 km, reprezentând jumătate din Centura Buzăului, urmat de inaugurări din sud, connecting A7 cu A3, în zona Dumbrava, aproape de Ploiești. În anii 2024 și 2025, au fost finalizate tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. La momentul actual, circulația este permisă pe circa 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, reprezentând 43,6% din lungime. Se estimează că UMB va finaliza încă 124 km de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, termen limită pentru accesarea fondurilor PNRR. De asemenea, se preconizează deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș – Tîgveni) din Autostrada A1 Sibiu – Pitești, inclusiv tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România.

Modernizarea infrastructurii feroviare continuă să reprezinte o provocare pentru România

Reforma sistemului feroviar din România constituie una dintre cele mai complexe curse contra cronometru, cu termene limită stabilite de PNRR. Raportările Comisiei Europene avertizează că proiectele majore de modernizare feroviară trebuie finalizate până în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor europene. Dintre cele mai importante proiecte se află modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Finanțată cu circa 1,2 miliarde de euro, această inițiativă urmărește modernizarea infrastructurii și integrarea rutelor în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026.

Deși fondurile sunt disponibile, realizarea acestor proiecte este blocată de întârzieri administrative și de deficitul de personal calificat. Chiar dacă contractele de finanțare au fost semnate în august 2022, iar pentru majoritatea loturilor s-au încheiat contracte pentru proiectare și execuție, contestațiile și ritmul lent al lucrărilor pun presiune pe termenele de finalizare. Începerea lucrărilor a avut loc abia în 2024, iar lipsa personalului specializat ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a respecta termenii stabiliti pentru un proiect esențial în infrastructura națională.

Impactul economic și strategic al infrastructurii din România

Într-un context de consolidare fiscală și consum privat redus, investițiile publice în infrastructură rămân un pilon vital pentru susținerea unei creșteri modeste a economiei în 2026, estimată între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers indică faptul că investițiile publice, în special cele finanțate din fonduri europene, vor sprijini o creștere modestă a PIB-ului României. În același timp, alte sectoare își pierd din dinamică, iar după recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a stabilizat în 2025, fiind alimentat în principal de dezvoltarea autostrăzilor, cailor ferate și proiectelor energetice, devenind principalul motor al creșterii.

Un alt obstacol major în finalizarea proiectelor finanțate din fondurile PNRR este dificultatea de a încheia și implementa contractele. În data de 19 august 2025, guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru a prioritize proiectele cu șanse reale de finalizare până la data de 31 august 2026, având ca scop reducerea riscurilor fiscale și concentrarea resurselor asupra acestora. Proiectele cu un progres sub 30% riscă suspendarea finanțării europene, dacă nu îndeplinesc aceste condiții.

„Investițiile din PNRR vor fi continuate conform planului, pentru a ne asigura că finanțarea va fi acordată doar proiectelor finalizabile până la sfârșitul lunii august 2026, conform angajamentului nostru față de Comisia Europeană”, a afirmat atunci premierul Ilie Bolojan.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract pentru finanțarea Autostrăzii A1, denumită „Prima autostradă care traversează Carpații în linie dreaptă”
• Fondurile europene au fost transferate către conturile BNR, totalizând aproape 600 de milioane de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră