Timpul petrecut în fața dispozitivelor digitale accelerează semnificativ specializarea creierului infantil pentru percepția vizuală. Totodată, afectează și flexibilitatea, rezistența și gândirea avansată, conform unui studiu amplu efectuat pe o perioadă mai lungă de peste un deceniu. Există, de asemenea, modalități de a contrabalansa supraspecializarea cerebrală în primii ani de viață.

Studiul a fost realizat de un grup de neurocercetători din Singapore, care au monitorizat un grup de 168 de copii din copilărie până la începutul adolescenței, pe parcursul a peste zece ani.

Specialiștii subliniază faptul că, în perioada de dezvoltare timpurie, creierul copilului este cel mai receptiv la stimuli din mediul înconjurător. De asemenea, părinții pot gestiona aceste stimulări, însă acest lucru devine imposibil odată cu începerea școlii.

Primii ani fundamentali

Cercetătorii au analizat copiii de la începutul vieții și până la vârsta de treisprezece-paisprezece ani, utilizând metode variate. Printre acestea, s-au efectuat scanări cerebrale de trei ori în cadrul studiului, utilizând tehnologia avansată de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională. Aceste examinări au fost realizate când copiii aveau aproximativ patru ani și jumătate, șase și șapte ani și jumătate. Astfel, neurologii au putut observa evoluția rețelelor neuronale pe măsură ce copilul creștea.

S-a demonstrat faptul că acei copii care au petrecut mai mult timp în fața ecranelor în perioada copilăriei (până la vârsta de doi ani, în cadrul studiului) au prezentat o maturizare accelerată a rețelelor cerebrale responsabile de procesarea vizuală și de controlul cognitiv.

Specialiștii consideră că acest fenomen poate fi rezultatul stimulării senzoriale intense oferite de dispozitive digitale. Autorii subliniază că timpul petrecut în fața ecranelor, măsurat la vârstele de trei și patru ani, nu a avut aceleași efecte, evidențiind perioada sensibilă a copilăriei.

„Maturarea accelerată are loc atunci când anumite rețele cerebrale evoluează prea rapid, adesea ca răspuns la situații adverse sau la stimuli externi”, explică specialiștii în comentariu. „În procesul normal de dezvoltare, rețelele neuronale se specializează progresiv pe măsură ce copilul crește. Însă, la cei expuși preponderent la ecrane, zonele care controlează vederea și funcțiile cognitive se dezvoltă într-un ritm mai alert decât conexiunile eficiente necesare pentru gândirea complexă”, adaugă aceștia.

Deși dezvoltarea rapidă a anumitor centri cerebrali poate părea benefică, excesul de specializare reprezintă un avertisment, conform autorilor: „Aceasta limitează flexibilitatea și rezistența creierului, ceea ce reduce capacitatea copilului de adaptare în viitor.”

Confirmat prin studii experimentale

Pentru că cercetătorii din Singapore au testat aceste ipoteze, acum știu cum se manifestă aceste efecte asupra structurii cerebrale a copilului. „Această specializare timpurie a avut consecințe notabile: copiii cu aceste modificări ale rețelelor cerebrale au nevoie de mai mult timp pentru a lua decizii în timpul sarcinilor cognitive, la vârsta de aproximativ 8,5 ani, indicând o eficiență și flexibilitate cognitivă reduse. Cei care au luat decizii mai lent au prezentat simptome de anxietate mai accentuate la vârsta de 13 ani”, afirmă specialiștii.

„Rezultatele indică faptul că expunerea la dispozitivele digitale în copilărie poate avea influențe ce se extind dincolo de perioada timpurie și pot influența dezvoltarea cerebrală și comportamentul pe termen lung”, transmit autorii.

Totodată, cercetătorii au descoperit și mecanisme care pot preveni sau compensa această degradare a personalității infantile. Într-un studiu conex, publicat într-un alt domeniu științific, aceiași cercetători au evidențiat faptul că timpul petrecut în fața ecranelor în copilărie este asociat cu schimbări ale rețelelor cerebrale implicate în reglarea emoțiilor, iar lectura împreună cu părinții poate contracara unele dintre aceste modificări cerebrale.

Copiii ale căror părinți îi citeau des la vârsta de trei ani au avut corelații mai scăzute între timpul petrecut în fața ecranelor în copilărie și schimbările în structura creierului. Specialiștii sugerează că lectura comună poate oferi o experiență interactivă mai bogată, ce lipsește din vizionarea pasivă a conținutului digital, și încurajează interacțiunea socială, expunerea la limba maternă și consolidarea legăturii emoționale cu părintele.

RECOMANDĂRI ALE AUTORILOR

Care sunt cele 3 perioade din an în care se nasc cei mai inteligenți copii, conform cercetărilor științifice