O investigație aprofundată a Wall Street Journal dezvăluie acuzații grave la adresa companiei Meta, proprietara platformelor Facebook și Instagram. Un document intern al companiei, consultat de jurnaliștii americani, arată că, în 2022, 70% dintre noii utilizatori care au achiziționat spațiu publicitar pe aceste platforme promovau înșelăciuni, produse ilegale sau de calitate îndoielnică.

Raportul descrie Meta ca „un element crucial în economia globală a fraudelor online”, o acuzație care pune la îndoială capacitatea și dorința companiei de a gestiona eficient ecosistemul său publicitar. Meta a răspuns afirmând că aceste date sunt „depășite” și că compania a intensificat eforturile de combatere a acestui fenomen.

Publicitate care susține rețelele de înșelăciuni

Înșelăciunile pe Facebook și Instagram nu constituie o noutate, însă amploarea lor a devenit acum evidentă. Fraudele variază de la comentarii automate la postări plătite care promovează produse false, campanii caritabile inexistente sau reduceri fictive. Unele chiar utilizează fără permisiune imaginile unor personalități celebre, cum ar fi actorii Jamie Lee Curtis sau Brad Pitt, pentru a parveni mai ușor.

Un exemplu concret prezentat în investigația Wall Street Journal este cel al unei firme mici de bricolaj din SUA, Half-Off Wholesale. Logo-ul și produsele companiei au fost folosite fraudulos în peste 4.400 de reclame false, în timp ce compania reală a publicat doar 15 reclame autentice. Ironic, evaluările negative ale victimelor înșelăciunii au fost postate pe pagina oficială, afectând reputația companiei reale.

„Scamdemia” globală și rețelele de abuzuri

Potrivit investigației, majoritatea acestor înșelăciuni își au originea în Asia de Sud-Est, o zonă descrisă ca un „laborator global al înșelăciunilor online”. Aici, mii de persoane sunt angajate, uneori sub amenințare, pentru a lucra la call center-uri sau în ferme digitale, unde sunt obligate să gestioneze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing.

Procurorul Erin West, din comitatul Santa Clara (California), consideră că Meta are capacitatea de a contracara aceste rețele, dar ar ezita să impună reguli mai stricte, temându-se de pierderea veniturilor publicitare. Un raport al US Institute for Peace, la care a contribuit și Erin West, descrie acest fenomen ca o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavia modernă.

Meta se apără: „Am investit în combaterea înșelăciunilor”

Într-un răspuns către publicația americană, un purtător de cuvânt al Meta a declarat că compania a intensificat lupta împotriva conținutului fraudulos, inclusiv prin utilizarea sistemelor de recunoaștere facială, avertizări pentru utilizatori și colaborări cu bănci și firme private pentru a identifica schemele de înșelăciune.

Cu toate acestea, documentele analizate de WSJ arată că Meta aplică sancțiuni publicitarilor lent și cu rezerve. Până la 32 de avertismente pot fi emise înainte ca un cont să fie blocat definitiv, iar în unele cazuri, doar după ce angajați ai Meta sesizează direct neregulile. Motivul? Meta a încasat peste 160 de miliarde de dolari anul trecut din publicitate, ceea ce, conform criticilor, justifică evitarea regulilor stricte care ar descuraja cumpărătorii de reclame.

Un model economic bazat pe înșelăciuni?

Meta susține că documentul pe care se bazează acuzațiile este depășit și că compania a realizat progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat închiderea a peste 2 milioane de conturi legate de înșelăciuni organizate, aproape 70% dintre acestea fiind detectate în mai puțin de o săptămână de la creare.

Cu toate acestea, criticii subliniază că Meta continuă să nu își asume responsabilitatea legală pentru conținutul promovat de utilizatori, invocând protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane privind comunicațiile, care exonerează platformele de responsabilitate pentru conținutul postat de terți.

Concluzionând, anchetele din ce în ce mai vehemente și rapoartele independente sugerează presiuni crescânde asupra Meta, inclusiv la nivel legislativ. Însă, realitatea rămâne incomodă: înșelăciunile online nu doar prosperă pe platformele Meta, dar par, cel puțin parțial, tolerate.