Analiză amplă Bloomberg: Elveția se află în dezbatere pe o temă sensibilă, având în vedere creșterea rapidă a populației și nivelul ridicat al imigrației.

După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media europeană învecinată, 27% din locuitorii elvețieni nu dețin cetățenie elvețiană.

Factori precum salariile înalte, stabilitatea economică și standardul de trai avansat au transformat Elveția într-o destinație populară pentru muncitori internaționali.

Referendum până la finalul anului

Însă această „atractivitate” a generat tot mai multe îngrijorări în rândul populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat o campanie cu susținere în creștere:

„Nu Elveței celor zece milioane!”, care propune limitarea populației la maximum 10 milioane de locuitori.

Partidul Popular Elvețian a susținut timp de mulți ani o platformă anti-imigrație, câștigând considerabil teren electoral.

În 2007, a lansat o campanie cu un afiș controversat ce ilustra oi albe îndepărtând o oaie neagră dintr-un câmp peste care era arborat steagul elvețian, și a promovat și interzicerea minaretelor, aprobată ulterior prin referendum în 2009.

Această problemă are rădăcini adânci în societatea elvețiană, unde reglementările împotriva migranților sunt deja stricte.

Obținerea cetățeniei necesită o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, cu condiții riguroase, iar în localitățile mici, autoritățile pot respinge solicitările chiar și după această perioadă. Dezbaterea asupra imigrației atinge direct aspecte legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o eră a instabilității globale și tensiuni geopolitice în creștere.

Întrebarea este cât de deschisă sau închisă poate fi țara într-un asemenea context mondial.

Un referendum pe această temă este programat să aibă loc până la sfârșitul anului.

Posibilă renegociere a acordului de liberă circulație

Proiectul nu vizează natalitatea, ci evoluția fluxului migratoriu.

La atingerea pragului de 9,5 milioane de rezidenți, se vor implementa restricții pentru anumite categorii, precum solicitanții de azil și membrii de familie ai cetățenilor străini deja stabiliți.

La 10 milioane de locuitori, se vor aplica măsuri suplimentare iar, în ultimă instanță, Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană.

Susținătorii inițiativei invocă presiuni ale pieței imobiliare, ale sistemului de sănătate și infrastructurii, precum și teama de pierdere a identității culturale.

Un sondaj din decembrie indică faptul că aproape jumătate dintre alegători, indiferent de vârstă, privesc favorabil limitarea creșterii populației.

Reacție din mediul economic și opoziție

De partea cealaltă, liderii de afaceri, bănci și corporații majore avertizează asupra impactului economic negativ.

De-a lungul timpului, economia elvețiană s-a bazat pe deschiderea internațională și pe atragerea forței de muncă straine, mai ales după acordul din 1999 cu Uniunea Europeană privind libera circulație.

Sectoare-cheie precum sectorul financiar, farmaceutic, industriei orologiere sau multinaționalelor precum UBS, Roche, Nestlé și Swatch depind semnificativ de muncitori străini.

Reprezentanții mediului de afaceri afirmă că limitarea imigrației ar duce la deficit de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la scăderea potențialului economic.

De asemenea, renunțarea la acordul de libertate ar putea afecta accesul pe piața europeană, care reprezintă aproape jumătate din exporturile elvețiene.

O chestiune de identitate și perspective de viitor

Dincolo de cifre, dezbaterea implică aspecte fundamentale legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-un context global plin de tensiuni geopolitice.

Țara a evoluat de la statutul de stat sărac și emigrație către una dintre cele mai avansate economii mondiale, această transformare fiind strâns legată de deschiderea către exterior.

Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu UE, menținând libera circulație a persoanelor, care va fi, totodată, supus unui referendum.

Partidele de centru-stânga și o parte semnificativă din forul politic consideră colaborarea strânsă cu Europa ca fiind singura opțiune realistă, în scenariul lipsei unor alternative economice solide în afara continentului.

Referendumul privind plafonarea populației devine astfel mai mult decât o decizie despre imigrație, fiind un test major pentru direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, pentru protejarea identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.