Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a transmis un mesaj despre semnificația poetului român Mihai Eminescu pentru identitatea culturală a României.

În contextul actual al provocărilor economice și sociale cu care se confruntă România, Georgescu a subliniat că adevărul, conștiința și respectul pentru valori fundamentale rămân elemente cheie.

„Dragi compatrioti, știu că pentru mulți dintre noi viața de zi cu zi devine tot mai dificilă. Mulți români nu mai privesc discursurile, ci se gândeesc cum să facă față zilei de mâine. Facturile, frigul din locuințe, grijile pentru viitor apasă mai greu decât orice discurs. Însă, atunci când adevărul și moralitatea sunt neglijate, oamenii se simt singuri în fața nedreptăților și a lipsurilor. Totuși, așa cum v-am spus, nu suntem singuri”, a afirmat Georgescu.

Într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, Călin Georgescu a explicat că Eminescu nu reprezintă doar o figură istorică, ci un simbol viu al culturii și identității naționale românești.

„Eminescu a exprimat adevărul chiar și atunci când acesta a fost dureros. Este fundamentul identității noastre culturale și modul prin care poporul român a avansat spre universalitate fără a-și pierdere rădăcinile. Nu vorbim despre Eminescu la trecut, spunem că este, nu a fost, pentru că trăiește prin limba, ideile și moralitatea pe care ni le-a lăsat”, a menționat Georgescu.

Călin Georgescu a mai afirmat că valorile creștine, familia și responsabilitatea față de copii sunt fundamentale pentru supraviețuirea națională a României.

„În acest vid moral s-au acumulat astăzi ura și divizarea, iar o nedreptate nepenalizată a distrus încrederea, a paralizat conștiințele și a generat ostilitate”, a explicat el.

Fostul candidat a făcut și o analogie între moralitatea umană și impactul operei eminesciene, afirmând că „înseamnă să ai în suflet certitudinea a ceea ce este just, chiar și atunci când situația devine dificilă. Într-un asemenea timp, Eminescu nu reprezintă doar o comemorare, ci un indicator clar al conștiinței și culturii românești.”

El a subliniat că respectul pentru valorile culturale și spirituale trebuie să înceapă „de la bază, din familie, școală, biserică și în modul în care interacționăm unii cu alții”, iar uitarea de sine și sacrificiul conștiinței pentru „avantaje temporare” sunt riscuri majore pentru identitatea națională.

„Cultura se construiește de jos în sus. Valorile sunt relativizate, uniformizarea amenință identitatea, însă credința în Dumnezeu și moștenirea eminesciană sunt fundamentale pentru continuitatea națiunii. O țară fără cultură și conștiință istorică își pierde nu doar trecutul, ci și destinul”, a conchis Georgescu.