Conform Guvernului, România obținea doar 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietăți, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85 %. De asemenea, existau diferențe semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu erau colectate.

Executivul afirmă că măsurile propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, au fost amânate frecvent. Lipsa deciziilor risca blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru și cinci din PNRR, evaluate la sute de milioane de euro.

În comunicatul Guvernului se mai menționează că adoptarea actelor normative la sfârșitul anului a redus termenele de implementare. Astfel, autoritățile locale au avut foarte puțin timp pentru a actualiza sistemele și a decide noile cote. Aceasta explică problemele din primele zile ale anului, inclusiv erori în deciziile de impunere, diferențe între localități și disfuncționalități pe platforma ghișeul-punct ro. Oficialii afirmă că sistemele sunt acum actualizate treptat și că deficiențele vor fi remediate.

1. Eliminarea coeficienților de reducere (impact direct asupra bazei de impozitare)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru imobilele mari (cu înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Astfel, o clădire care anterior beneficia de reduceri semnificative ajunge să fie impozitată la o bază apropiată de valoarea standard, fapt ce determină o creștere de aproximativ 70% față de nivelul anterior.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valorile de referință actualizate pentru baza impozabilă;
• o bază de calcul ajustată la realitatea economică.

3. Creșterea cotei de impozitare de către autoritățile locale (efect multiplicator)

• autoritățile administrației locale pot stabilit cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale.

„Toți banii rămân în bugetele locale”

În ceea ce privește impactul bugetar, Guvernul estimează venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, reprezentând o creștere de peste 30% față de anul precedent. Toate aceste sume rămân în finanțele locality, iar bugetul de stat nu va mai majora transferurile din cauza deficitului.

Pentru imobile și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și majorată cu circa 70%. Se elimină scăderile aplicate anterior clădirilor vechi, iar administrațiile locale pot fixa cote între 0,08 și 0,2 %, în funcție de deciziile proprii. În anumite cazuri, impactul cumulativ poate depăși creșterea medie indicată, mai ales acolo unde cotele locale erau la minim.

Contextul adoptării acestor măsuri

Măsurile au fost stabilite de Guvern pentru a elimina condiționalitatea macroeconomică și a valida jaloanele, iar aplicarea lor a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, precum și a contestărilor din partea opoziției și procedurilor legale ulterioare. Aceste situații au

Întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea normelor pe 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru punere în aplicare, a necesitat modificări pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile de consiliu necesare pentru stabilirea cotelor, reducând timpul pentru etapele de transparență decizională. Această comprimare a termenelor a diminuat considerabil timpul de pregătire la nivel administrativ, generând sincope în implementare (probleme tehnice pe platforma ghișeul.ro, erori în calculele de impunere, diferențe între unitățile administrativ-teritoriale).

Autoritățile statului lucrează în prezent pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Taxe mai mari pentru vehiculele mai vechi

În domeniul autovehiculelor, sistemul rămâne legat de cilindree, însă valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi achită taxe mai mari, iar cele cu emisii reduse suportă creșteri moderate. Pentru automobilele hibride, bonificațiile se aplică doar dacă nivelul emisiilor este sub 50 g CO₂/km, conform cerințelor Uniunii Europene.

Prin această metodă, vehiculele mai vechi încadrare în standarde Euro mai vechi suportă valori mai mari pentru fracțiune, în timp ce modellele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de taxe mai scăzute sau de creșteri moderate. Diferențierea se face pe baza unor criterii clare, conforme cu normele europene și ușor verificabile, fiind compatibilă cu politicile publice promovate prin PNRR.

Astfel, sistemul fiscal transmite un semnal coerent în direcția internalizării costurilor de mediu și a încurajării consumului de vehicule mai prietenoase cu mediul, fără a introduce noi taxe și evitând riscurile administrative.

În privința impozitării autoturismelor hibride – Comisia Europeană a clarificat faptul că o diferențiere doar pe categoria „hibrid” nu este suficientă, fiind necesară ajustarea criteriilor în funcție de nivelul de emisii de CO₂ pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59 vizează internalizarea impactului de mediu și orientarea fiscalității spre emisii reale. În acest sens, categoria generică „vehicul hibrid” trebuie să emită mai puțin de 50 g CO₂/km pentru a fi considerată cu nivel redus de noxe,

Guvernul afirmă că această reformă consolidează autonomia locală, aduce resurse suplimentare comunităților și respectă angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene.

Ceea ce pare că nu a fost încă observat de Guvern este că, deși România avea un nivel mai scăzut al impozitării, diferența este justificată de venitul mediu mai ridicat al țărilor cu impozitare mai înaltă, precum Franța, Spania, Grecia, Italia, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri nete superioare).

Se remarcă faptul că Germania are o pondere mai mică de 1% în comparație cu 3,7%, 3,2%, 2,5% sau 2,7% ale altor țări menționate anterior.