Până recent, numeroase guverne europene au manifestat indiferență față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi controlul asupra Groenlandei.

În prezent, liderii politici europeni percep această situație ca fiind o amenințare reală, iar intenția lui Donald Trump devine mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a evita o criză majoră.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El are o dispoziție agresivă și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE familiarizat cu discuțiile în curs.

La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va avea discuții săptămâna următoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să achiziționeze Groenlanda.

Casa Albă susține că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude varianta utilizării forței militare.

Reacțiile din Europa au fost rapide. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a confirmat că a purtat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru a coordona un răspuns comun al Uniunii Europene.

„Obiectivul este să consolidăm modul în care Europa și UE pot fi întărite pentru a descuraja amenințările și atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așadar, astfel de amenințări trebuie eliminate.”, a precizat Jean-Noël Barrot.

Jurnaliștii de la POLITICO au discutat cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. S-a realizat o analiză bazată pe opinii cu privire la această temă actuală.

Sursele au preferat să păstreze anonimatul pentru a putea discuta deschis.

„Toți sunt foarte surprinși și nu știu exact ce metode avem la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot întreprinde orice. Însă avem nevoie de răspunsuri imediate la aceste întrebări. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a afirmat un fost deputat danez.

La același subiect, POLITICO a analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru obținerea Groenlandei, în patru pași simpli.

Opțiunea 1: Soluție negociată de compromis

Donald Trump afirmă că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA, acuzând Danemarca de lipsă de protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică.

O soluție negociată ar putea fi cea mai rapidă cale de a depăși impasul.

În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta ca un succes, în timp ce Danemarca și Groenlanda și-ar menține imaginea.

Un fost oficial NATO de rang înalt a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, asemeni situațiilor anterioare între Turcia și Grecia.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată.

„Pe măsură ce ghețarii se topesc și rutele din Arctica și zonele nordice se deschid… Groenlanda devine o amenințare serioasă pentru securitatea Statelor Unite.”, a precizat acesta.

Unii aliați NATO discută propuneri noi pentru întărirea securității insulei, deși mulți experți consideră exagerată riscul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei.

Printre inițiative se numără creșterea cheltuielilor militare în regiunea arctică, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de forțe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere.

De asemenea, NATO ar putea înființa un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry.

„Tot ce se poate face pentru a întări prezența NATO în zona Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump ar trebui maximizat”, a declarat un diplomat NATO.

Donald Trump invocă și resursele naturale ale Groenlandei, precum minerale, petrol și gaze naturale.

Totuși, exploatarea acestora rămâne dificilă din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive în comparație cu alte regiuni.

Diplomații danezi afirmă că au cerut ani la rând investiții în Groenlanda, dar fără succes. Un oficial european menționează însă că pozițiile unor state europene încep să se modifice.

Opțiunea 2: O ofertă financiară semnificativă

Administrația Trump sprijină campania pentru independența Groenlandei.

Ideea constă în faptul că, după separarea de Danemarca și încheierea unui acord cu SUA, insula ar primi fonduri importante din partea Americana.

Deși nu a exclus utilizarea forței, Donald Trump afirmă că preferă o decizie voluntară.

În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le ofere groenlandezilor condiții mai avantajoase pentru a evita această variantă.

Comisia Europeană planifică majorarea fondurilor alocate Groenlandei începând cu 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie.

Conform documentului, cheltuielile UE pentru Groenlanda ar putea ajunge la circa 530 de milioane de euro pentru șapte ani.

La aceste sume se adaugă ajutorul financiar deja oferit de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene pentru teritoriile îndepărtate.

Momentan, sprijinul european și danez se concentrează pe sănătate, educație, protecție socială și tranziție ecologică.

Noul plan vizează și dezvoltarea capacităților locale pentru exploatarea resurselor minerale.

„Multe persoane trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este învechită, iar resursele noastre sunt exploitation mai ales fără beneficii pentru Groenlanda, ci pentru companiile daneze”, a spus Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței insulei.

O ofertă solidă din partea Danemarcei și a UE ar putea diminua atractivitatea promisiunilor americane și ar putea menține Groenlanda aproape de Europa.

Opțiunea 3: Presiune economică intensă

După primul mandat al lui Donald Trump, europenii au căutat să construiască soluții de securitate care să nu fie dependente exclusiv de SUA, mai ales în regiunea nordică și arctică.

„Au fost depuse multe eforturi pentru a găsi soluții ce să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea directă a Statelor Unite”, a precizat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare.

Totuși, o confruntare frontală cu SUA ridică probleme serioase.

„Este dificil, dar nu imposibil. Nu cred că cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Ar fi o idee extrem de riscantă”, a afirmat Crosbie.

Uniunea Europeană dispune de un instrument important: mecanismul anti-coerciune, denumit „bazooka comercială”, creat după primul mandat al lui Trump.

Acest mecanism permite UE să răspundă atunci când este supusă măsurilor comerciale injuste.

Bruxelles-ul a amenințat cu utilizarea sa după impunerea de către Trump a taxelor vamale asupra produselor europene, dar a renunțat în iulie, în urma unui acord temporar.

În prezent, Statele Unite păstrează anumite tarife, iar UE poate reintroduce acest mecanism în discuție.

„Exporturile noastre către SUA depășesc 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime dintre aceste produse deținem o cotă de piață de peste 50%. Aceasta este o putere reală în mâinile noastre”, a explicat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European.

Pentru ca această presiune să fie eficientă, Donald Trump trebuie să creada în hotărârea Uniunii Europene.

Opțiunea 4: Prezență militară pe teren

În cazul în care SUA aleg o intervenție militară directă în Groenlanda, opțiunile europene sunt limitate.

„Ei nu vor ataca preventiv americanii înainte ca aceștia să revendice oficial zona, deoarece această acțiune ar echivala cu declarat război. Însă, răspunsul la prima mișcare depinde de context. Dacă militarii americani au un număr foarte mic de trupe, se poate încerca arestarea acestora, considerată o acțiune criminală.”, a explicat Crosbie, expertn militar danez.

Lucrurile se pot schimba radical dacă SUA trimit forțe armate în teren.

Legal, Danemarca ar putea fi obligată să reacționeze militar.

Un ordin din 1952 stipulează că armata trebuie „să intervină imediat în conflict, fără a aștepta sau aștepta ordine”, în cazul unui atac asupra teritoriului danez.

Un diplomat al UE afirmă că statele europene ar putea trimite trupe în Groenlanda, dacă Danemarca solicită sprijin.

O astfel de decizie ar crește costurile politice și militare ale unei eventuale acțiuni americane. Berlinul și Parisul ar putea contribui cu forțe.

Chiar dacă aceste trupe nu pot opri o invazie americană, ele ar servi ca măsuri de descurajare.

„Un efect de intimidare ar putea apărea, cu anumite grupuri de oameni care s-ar opune fizic, asemănător situației din Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata americană să recurgă la violență sau să se retragă”, a spus Crosbie.

Această strategie însă implică riscuri majore pentru Groenlanda și locuitorii săi.

„Este un teritoriu complet neexplorat, dar este foarte probabil ca vieți omenești să fie pierdute în eforturile de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei.”, a adăugat Crosbie.