Agenția de rating Moody’s a realizat o schimbare în evaluarea de credit a Budapestei, retrogradând-o la categoria „investment junk”. Problemele de lichiditate ale capitalei și riscurile crescute de nerambursare, cauzate de conflictul deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orbán și primarul opoziției din Budapesta, Gergely Karácsony, sunt principalele motive ale acestui pas.

Moody’s a redus ratingul de credit al orașului Budapesta de la Baa3 la Ba1, o notare considerată cu risc ridicat, adesea denumită „speculativă” sau „junk”. În comunicatul transmis, agenția de rating indică în special situația lichidităților, menționând că informațiile despre poziția de numerar a capitalei ridică întrebări privind capacitatea orașului de a-și onora toate obligațiile financiare.

„Decizia a fost luată în urma evaluării poziției lichidității Budapestei, care ridică semne de întrebare referitoare la posibilitatea orașului de a achita toate obligațiile până la data de 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s.

Presiuni asupra conducerii lui Orbán din cauza retrogradării Budapestei

Retrogradarea orașului în contextul actual reprezintă un moment sensibil, deoarece Ungaria pregătește alegeri parlamentare în primăvară, iar formațiunea de opoziție TISZA deține avans în sondaje și exercită presiuni asupra guvernului condus de Orbán. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, avertizează asupra riscului de insolvență și acuză guvernul că „exploatează” financiar municipalitățile mari, majorând semnificativ taxele pentru capitală și reținând fondurile promise. Reacția guvernului susține că problemele apar din cauza „cheltuielilor iresponsabile” făcute de Karácsony.

Budapesta este obligată acum să vireze contribuțiile de solidaritate către guvernul central, aceste taxe au crescut de aproape 9 ori din 2019, an în care Gergely Karácsony a devenit primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile orașului. Autoritățile locale au contestat legalitatea acestor contribuții, dar guvernul argumentează că fondurile sunt redistribuite către zone mai defavorizate din Ungaria. Recent, parlamentul maghiar a aprobat o lege ce ar putea obliga capitala la împrumuturi și l-ar putea face pe primar responsabil pentru eventuale încălcări.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ungaria și România au strategii fiscale diferite în gestionarea datoriei publice. În timp ce Ungaria are o datorie publică de 76,2% din PIB, România înregistrează 58,9%. În plus, ungurii dețin averi personale mai mari decât valoarea PIB-ului național, în timp ce guvernul condus de Bolojan se împrumută intens de la cetățeni pentru a evita recesiunea.

Orbán: Resursele maghiare trebuie să fie folosite pentru dezvoltarea națională, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”.