România deține, pentru prima dată, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun, afirmă ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Deși este implicată într-un scandal major după Criza apei, solicitându-i demisia inclusiv în Parlament, Diana Buzoianu și-a găsit timp să realizeze inventarul exhaustiv al ursului brun, de care țara se mândrește.

Ministrul a participat vineri, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Conservarea Populației de Urs Brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056), organizată la Universitatea Transilvania din Brașov.

Controversatul oficial a realizat inventarul complet al ursului brun: între 10.000 și 12.800 de exemplare

Potrivit Ministerului Mediului, proiectul marchează o schimbare fundamentale în gestionarea populației de urs brun din România. Se oferă, pentru prima dată, o bază științifică pentru monitorizarea genetică a speciei și pentru zonarea managementului la nivel național.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai extins studiu de acest tip desfășurat vreodată mondial pentru această specie. În special, analizele genetice efectuate pe circa 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România variază, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi.

Amenințată public cu plecarea din funcție, Buzoianu se laudă cu eforturile ecologice

Studiul subliniază un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, precum și riscurile legate de fragmentarea habitatelor și de presiunea asupra coridoarelor ecologice.

„Acest studiu nu reprezintă un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii drastice. Este, în principal, un instrument de management responsabil și echilibrat, care ne permite să protejăm populația umană, să evităm conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să identificăm zonele în care trebuie intervenit, unde este necesară prevenirea conflictelor și unde conservarea strictă devine prioritară. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor pot fi gestionate împreună, bazându-ne pe știință și transparență”, a declarat oficialul din domeniul mediului.

Inovație: zonarea națională a populației de urs brun

Aceste rezultate au permis, pentru prima dată, crearea unei zonări naționale pentru gestionarea populației de urs brun, un instrument esențial pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Astfel, teritoriul este împărțit în 4 categorii distincte:

• zone prioritare pentru conservare
• zone de gestionare a conflictelor (zone de risc)
• zone de management durabil
• zone marginale

Această clasificare se bazează pe o analiză complexă, care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zone agricole și turistice, apeluri la 112, precum și istoricul pagubelor cauzate de ursi.

Se vor instala peste 1.100 de sisteme electrice de protecție

Proiectul include, de asemenea, măsuri concrete de prevenire a conflictelor între oameni și ursi, prin montarea a peste 1.100 de sisteme electrice pentru protecția animalelor domestice, culturilor agricole și bunurilor materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac în condițiile unei întrețineri corespunzătoare. Autoritățile urmăresc extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc ridicat.

Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei.