O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși pentru selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului.

Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidati au fost respinși, majoritatea invocând același motiv: neîndeplinirea prevederilor articolului 16 alineatul (2) litera b) din Hotărârea Guvernului nr.617/2023.

Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului

Acest articol tratează obligația ca persoanele care candidează pentru pozițiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi acumulat „cel puțin 7 ani de experiență în roluri de conducere executivă în companii cu capital privat, în întreprinderi de stat sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de management sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”.

Din analiza rezultatelor rezultă că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, doar cei care au condus efectiv întreprinderi de stat sau municipale fiind considerați eligibili.

Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși legislația menționează explicit ambele domenii.

Rezultatul: doar patru candidați au fost admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului transparent al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă asumate prin PNRR și aderarea la OCDE.

„Când 9 din 10 candidați sunt respinși din cauza aceluiași criteriu, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea normelor”

Principiile OCDE referitoare la guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 din PNRR, accentuează diversitatea experienței în selecția liderilor — inclusiv din mediul privat, pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță.

„Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre rezultate”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021).

Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contravine acestui principiu și poate bloca obiectivul principal al AMEPIP: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat.

Conform unor surse administrative, numărul neobișnuit de mare de respingeri poate duce la reluarea etapei inițiale a selecției sau chiar la anularea procedurii, deoarece un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni privind aplicarea neunitară și proporționalitatea procesului.

„Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același criteriu, cheia problemelor nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea normelor”, afirmă o sursă din apropierea procesului de selecție.

Posibilitatea reluării procedurii

O astfel de selecție formală poate atrage observații din partea Uniunii Europene, deoarece jalonul PNRR pentru operationalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și conform cu cele mai bune practici internaționale.

Mai mulți candidați au depus plângeri, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificări privind aplicarea criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 referitor la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Dacă Secretariatul General al Guvernului va admite aplicarea neuniformă a legii, procedura ar putea fi reluată, iar dosarele respinse reevaluate.

Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare fundamentală: Cum poate România să promoveze profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, de la început, 90% dintre experți?

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ministrul Economiei a notificat autoritățile competente, precum Parchetul, DNA și AMEPIP, asupra modului de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație