Uniunea Europeană își asumă un rol esențial în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Comisia Europeană, susținută de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), propune construirea unor „gigafabrici de AI” – centre uriașe de procesare care să ofere companiilor și startup-urilor capacitatea necesară pentru a rămâne competitive în fața rivalilor din SUA și alte regiuni.

Ce sunt „gigafabricile de AI” și care sunt modalitățile de finanțare

Inițiativa, semnată la Bruxelles de vicepreședinta executivă pentru Tehnologie a Comisiei, Henna Virkkunen, președinta BEI, Nadia Calviño, și reprezentanți ai Fondului European de Investiții, pleacă de la o premisă simplă: Europa dispune de idei și talente, însă infrastructura de calcul de ultimă generație îi lipsește, conform Euronews.com.

Prin programul InvestAI, Comisia intenționează să mobilizeze în total aproximativ 200 de miliarde de euro în investiții în domeniul inteligenței artificiale. Din această sumă, 20 de miliarde de euro provin din fonduri publice și vor fi direcționați către construirea a patru sau cinci „gigafabrici de AI”, printr-un parteneriat public-privat. Aproximativ 70% din finanțare este estimată să provină de la investitori privați, restul de 30% fiind asigurat din fonduri europene publice.

Fiecare centru va putea găzdui în jur de 100.000 de cipuri de inteligență artificială, de patru ori mai mult decât fabricile similare aflate în dezvoltare în prezent în UE. Scopul este ca întreprinderile mici și startup-urile să aibă acces la resurse de calcul de înaltă performanță, fără a fi nevoite să închirieze sau să plătească pentru servicii extrem de costisitoare în afara Europei.

Până în prezent, Virkkunen recunoaște că majoritatea cipurilor vor fi importate din afara blocului comunitar, în principal din Statele Unite, deoarece industria europeană nu produce încă la scară largă astfel de componente. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vede în aceste centre o infrastructură strategică, fundamentul dezvoltării modelelor avansate de AI în Europa.

Europa încearcă să reducă decalajul față de SUA

În spatele proiectului se află și o presiune din partea competiției globale. Alte regiuni au progresat rapid, iar Europa riscă să rămână în urmă dacă nu își dezvoltă propria infrastructură de calcul.

În Statele Unite, președintele Donald Trump a anunțat un parteneriat strategic cu mai multe companii de tehnologie – Stargate, OpenAI, Oracle și SoftBank – pentru investiții ample în infrastructura de inteligență artificială. Programul american prevede inițial o investiție de 100 de miliarde de dolari, cu obiectivul de a ajunge până la 500 de miliarde de dolari în următorii patru ani.

În acest context, acordul dintre Comisia Europeană și Grupul BEI depășește planul unui simplu proiect tehnic, devenind o manifestare politică și economică. Europa dorește să demonstreze că poate rămâne relevantă în domeniul AI, nu doar prin reguli și reglementări, ci și prin investiții concrete în infrastructură.

Se va vedea în timp cât de rapid vor deveni funcționale aceste „gigafabrici” și cât de accesibile vor fi pentru startup-uri și companii de dimensiuni mici. Cert este că, fără o bază solidă de procesare, nicio strategie europeană de dezvoltare a inteligenței artificiale nu poate fi implementată eficient.