Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu s-a manifestat „peste noapte”. În spatele acestui dezastru se află o poveste îndelungată, documentată pe parcursul mai multor luni, cu avertismente tehnice, ședințe, rapoarte și declarații liniștitoare, ulterior dovedite ca fiind complet neconforme cu realitatea.

Analiza Gândul a urmărit, pas cu pas, desfășurarea completă a situației de criză, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de cetățeni au rămas fără apă potabilă, prezentând documente oficiale care atestă că oficialii din Ministerul Mediului, inclusiv Diana Buzoianu, au avut acces la informații relevante.

În luna iunie, problema de la Paltinu nu mai reprezintă doar un zvon tehnic, ci este consemnată oficial în documente.

La data de 17.06.2025, în timpul unor manevre la barajul Paltinu pentru evacuarea unor volume de apă, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița identifică o problemă gravă. Specialiștii descoperă că una dintre golirile de fund (GF2) este blocată.

O inspecție subacvatică confirmă avaria: sistemul de verificare are defecțiuni, vana de evacuare nu funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt practiv deteriorate și inoperabile.

Situația ajunge rapid în atenția Comisiei UCC (Comisia pentru Monitorizarea Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică care analizează situația de la baraj și indică nevoia urgentă de reparații la sistemul de golire și echipamente pentru asigurarea siguranței și funcționării normale a structurii.

La data de 25 iulie, în cadrul Ministerului Mediului are loc o întâlnire a Comisiei de siguranță a barajelor, care concluzionează că intervențiile la Paltinu sunt esențiale pentru siguranță și funcționarea corectă a sistemului. Documentele sunt transmise autorităților locale, însoțite de instrucțiuni tehnice.

În data de 18 septembrie, scafandrii constată că la Paltinu se află o acumulare masivă de sedimente și materiale înfundate.

Pe 22 octombrie, se desfășoară o ședință de urgență la barajul Paltinu cu participarea unei comisii de la Apele Române. Reprezentanții societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) menționează că au fost invitați „la fața locului” pentru a fi prezenți la procesul verbal privind golirea lacului, însă șeful de stație și inginerul refuză semnarea acestuia. Decizia este de a continua evacuarea apei din lac.

Pe 29 octombrie, Apele Române anunță oficial scăderea nivelului apei, solicitând operatorului să se pregătească pentru aceste modificări. ESZ Prahova precizează că primesc doar o informare generală, fără scenariu clar pentru creșterea turbidității și imposibilitatea tratării apei.

Turbiditatea reprezintă tulburare, opacitate sau lipsă de transparență în lichide, precum apa, cauzate de particule foarte fine în suspensie, care difuzează lumina. Aceasta indică gradul de impuritate al apei și poate semnala prezența substanțelor organice sau anorganice, precum aluviuni sau substanțe provenite din poluare.

Totodată, la nivel județean, se organizează multiple ședințe ale Comitetului pentru Situații de Urgență referitoare la Paltinu, însă ESZ afirmă că nu participă la aceste întruniri și nu primesc decizii oficiale.

Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova publică un comunicat oficial în care menționează, pentru prima dată, o „posibilă situație de urgență”.

După câteva zile, apare prima informare publică despre barajul Paltinu, indicând că volumul de apă scade la doar 36% coeficient de umplere, cel mai redus nivel din ultimii șase ani. ANAR anunță că nivelul va scădea și mai mult pentru verificarea vanelor și instalațiilor, asigurând însă că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza continuă fără restricții.

Pe 26 noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, intervine la televiziune, exprimând un ton ferm și liniștitor, garantând că nu există pericol, iar situația este „sub control”.

În acel moment, mulți români nu își pot imagina că, în câteva zile, robinetul unei zeci de localități va fi închis.

Noaptea dintre 28 și 30 noiembrie, precipitațiile abundente cresc nivelul debitelor, iar lacul Paltinu, deja cu nivel coborât din cauza lucrărilor, se încarcă masiv cu aluviuni și sediment.

La Stația de Tratare Schiulești și Voila, apa devine tulbure, cu turbiditate extrem de mare, atingând valori de peste 27.000-29.000 NTU, față de ținta de aproximativ 1 NTU pentru apa potabilă.

Hidroelectrica întrerupe temporar producția pentru a evita deteriorarea echipamentelor din cauza mâlului, iar rezultatul este lipsa apei potabile pentru peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița, afectând și utilizarea pentru igienă.

30 noiembrie – 1 decembrie – în acest weekend, primarii din zonele afectate se confruntă cu criza acută. Apele Române recomandă oficial declararea stării de urgență, în timp ce autoritățile centrale motivează că au aflat despre situație „direct de la primari” și programează o ședință de coordonare cu reprezentanți ai instituțiilor implicate.

Premierul Ilie Bolojan anunță trimiterea a 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezervele de stat, pentru aprovizionarea localităților afectate, echivalent cu aproximativ o sticlă de 2 litri pentru fiecare persoană.

În timpul discuțiilor tensionate din Prahova, oficialii din Ministerul Mediului și responsabilii sanitari sugerează că ar putea fi oferită apă menajeră pe conducte până la reluarea normală a tratării apei.

Directorul DSP Prahova contrazice această idee, explicând că prezența turbidității extrem de ridicate reprezintă o încălcare gravă a normelor, iar consumul acestei ape poate duce la îmbolnăvirea populației.

Pe 2 decembrie, criza afectează și școlile din zonă, fiind anunțată trecerea elevilor în învățământ online în perioada 2-5 decembrie, din cauza lipsei apei pentru igienă și toalete.

Tot pe 2 decembrie, centrala de la Brazi, ce furnizează aproximativ 10% din energia națională, rămâne închisă temporar din cauza calității apelor uzate.

Ministra Mediului declară că:

• ESZ Prahova avea cunoștințe despre riscul de turbiditate;
• operatorul nu a comunicat la ședințele din octombrie;
• atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt considerate „vinovate în egală măsură”;
• se solicită demisia celor doi directori.

ESZ răspunde printr-un comunicat extins, acuzând:

• „decizii hazardate și incorecte” ale Ministerului Mediului și Apele Române privind reducerea nivelului în baraj;
• lipsa unui plan de rezervă;
• clădirea cu o infrastructură învechită de peste 50 de ani, iar operatorul fiind legal restricționat la activități de întreținere, nu investiții majore;
• întârzieri de mulți ani în reabilitarea Bazinului de apă Lunca Mare, un rezervor închistat în proceduri birocratice;
• ședințe CJSU fără reprezentarea ESZ, deși gestionează o populație de 100.000 de oameni.