Planul secret de soluție pașnică, în 28 de puncte dintre Rusia și Ucraina, „meșteșugit” conceput de Donald Trump în spatele ușilor închise – fără a fi, până în prezent, dezvăluit oficial – a declanșat numeroase controverse, dezbateri aprinse și questionări pe scena politică globală.

Cine are de pierdut și cine are de câștigat dacă inițiativa de pace a lui Trump va fi implementată? Ce reprezintă concret acest plan din perspective militare și politice? Cum va fi aplicat în teren, pe frontul de luptă? Reprezintă o capitulare a Ucrainei, conform afirmațiilor europenilor? Care este semnificația și simbolistica planului lui Trump pentru continentul european? Care ar trebui să fie poziția României față de inițiativa de pace propusă de Trump? Să nu uităm: România are o frontieră de 650 de kilometri cu zona conflictului.

Deciziile recente ale administrației americane ar putea încheia conflictul armat sau, din contră, ar putea intensifica și mai mult dezbaterile tensionate legate de războiul ruso-ucrainean, care durează de peste trei ani.

Cum se rescrie istoria pentru cine sunt aruncate zarurile victoriei, cum vor fi demontate miturile promovate în anii războiului de la granița României și cum este perceput planul lui Donald Trump, au comentat Dan Dungaciu, fost consilier prezidențial, și generalul (r) Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului de Informații Externe.

Dan Dungaciu: „Planul de pace devine, dacă vreți, o strategie tactic”

• Ce semnificație are planul lui Donald Trump din punct de vedere militar și politic?

„Este un semnal că întâlnirea dintre președintele Trump și președintele Putin din Alaska nu a fost un accident, ci face parte dintr-un trend. Statele Unite, în aceste momente, urmează același curs. Planul acesta de pace – despre care discutăm fără să-l avem în față – reprezintă o etapă în aplicarea unei viziuni strategice. Limitele acestui plan de pace trebuie clarificate – el este, dacă vreți, un element tactic. Viziunea strategică vizează menținerea unui dialog și colaborarea cu Federația Rusă, așa cum a fost sugerat la întâlnirea din Alaska”, a explicat analistul de politică externă.

„Domnul Zelenski se află într-una dintre cele mai dure situații politice”

• Ce impact va avea planul de pace al lui Trump pentru Ucraina?

„Este dificil să afirmăm acest lucru, dar în anumite limite, planul va reflecta realitatea de pe teren. Din păcate pentru Kiev, niciodată nu a fost într-o poziție atât de slabă în negocieri cu Federația Rusă. Orașele din Ucraina sunt bombardate din toate părțile – atât în plan practic, cât și în plan simbolic. Pe teren, Ucraina începe să piardă poziții, iar din punct de vedere politic, domnul Zelenski se află într-o situație fără precedent. Odată cu apropierea iernii, infrastructura energetică a Ucrainei este devastată. Populația devine tot mai nervoasă, ceea ce face ca poziția cetățenilor și a guvernului să fie fragilă în negocieri.”

„Reacțiile europene sunt timorate și lipsite de coerență”

• Ce semnificație are planul lui Trump din perspectiva Europei?

„După cum s-a observat, europenii încearcă să reacționeze, însă răspunsurile lor sunt slabe, lipsite de consistență. Cea mai semnificativă reacție a fost a lui Macron, care a prezentat în fața presei un așa-zis acord de vânzare a 100 de aeronave Rafale către Ucraina – fără a clarifica însă sursa finanțării și momentul livrării.

Reacția generală a europeanilor a fost mai degrabă o încercare politică de a contracara inițiativa americană, alături de planurile britanico-europene, care, în mod evident, vor nemulțumi Rusia. Inițiativa americană de soluție pentru pace va stârni nemulțumiri și în Ucraina, însă Ucraina se află într-o poziție de forță slabă.

„Rușii pot să interpreteze această inițiativă ca pe o victorie și vor încerca să o promoveze”

• O victorie strategică a Rusiei conform planului lui Trump?

„Este foarte probabil ca Federația Rusă să perceapă această inițiativă drept o victorie strategică, deoarece, deși anumite puncte ale agenției speciale nu vor fi total îndeplinite, principalele revendicări rusești vor fi atinse. Acestea includ păstrarea Ucrainei în afara NATO, reducerea forțelor militare ucrainene la un nivel nesemnificativ și limitarea utilizării armamentului greu în infrastructura ucraineană pentru a evita un atac fatal asupra Rusiei. Adică, demilitarizarea.”

Sigur, cu unele ajustări, fiindcă și rușii vor dori restricții asupra armamentului în regiunea Donbas și alte garanții similare. În plus, problema denazificării regimului ucrainean rămâne: este posibil ca rușii să urmărească schimbarea regimului, eventual cu înlăturarea lui Zelenski, înlocuit cu o figură de compromis precum Valeri Zalujnîi. Pentru Kremlin, această inițiativă poate însemna o victorie și, implicit, un succes pentru Rusia.

Însă, pentru Kiev, va fi extrem de dificil să vândă această variantă ca pe o victorie. După trei ani de discursuri despre înfrângerea Rusiei, despre slăbiciunea economiei ruse și despre o armonie falsă a posturilor, recunoașterea cedării unor teritorii înseamnă un eșec major, lucru pe care Kievul și europenii vor trebui să-l gestioneze cu dificultate.

Și dacă acest plan de pace va deveni realitate, învinșii vor fi, în mod evident, Ucraina și Uniunea Europeană. Este crucial să urmărim reacțiile pentru a nu permite escaladarea conflictului. Drumul către o dezescaladare va fi greu, iar Ucraina și Europa vor trebui să își asume aceste provocări, în timp ce europenii devin din ce în ce mai rezervați în pozițiile lor”, a explicat Dan Dungaciu.

„România a mizat pe poziția europeană”

• Poziția României în cadrul planului de pace al lui Trump

Dan Dungaciu, analist în politică externă, afirmă că, în ultimii ani, România și-a canalizat toate eforturile în direcția Europeană, adoptând o poziție unitară și lipsită de nuanțe, bazată pe susținerea neclintită a opțiunii europene.

„Un stat situat la granița acestui conflict, ar fi trebuit să manifeste o poziție mai nuanțată. La fel ca Polonia, care a păstrat o marjă de manevră, în timp ce cele două capitale – politică și strategică – din Varșovia, au exprimat opinii diferite, dar compatibile. În România, de la nivelul Guvernului până la cel administrativ, s-a adoptat o poziție unică, orientată exclusiv către susținerea inițiativei europene, în vederea sprijinirii Ucrainiei și continuării luptei pentru victoria acesteia, fără rezerve.”

Este, după mine, o abordare neînțeleaptă a guvernului român, iar acum va fi foarte dificil pentru București să revină asupra acestei poziții, deoarece nu a manifestat niciodată intenția de a întruni consultări cu Washingtonul privind evoluțiile din Ucraina. Principalul accent s-a pus pe poziția Bruxelles-ului, care tinde să folosească războiul pentru consolidarea unei Federații Europene și întărirea controlului centralizat al Uniunii.

Niciodată nu am discutat cu americanii pe această temă, nu am solicitat consultări speciale și totul a fost exprimat printr-o poziție unitară europeană. În consecință, România va fi în continuare necontenit în afara procesului de negocieri majore, fiind recuperată în cadrul unei politici europene coordonate și fără influență directă.

• Viktor Orban, câștigător principal al planului lui Donald Trump

„Dacă inițiativa americană va fi implementată, cel mai avantajat va fi Viktor Orban – și această situație va crea probleme majore pentru relația României cu Budapesta, deoarece Orban va deveni un actor foarte influent, chiar major în regiune, mult peste granițele statutului. Acest fapt va putea complica și gestionarea relațiilor bilaterale, având în vedere conexiunile diplomatice ale lui Orban atât cu SUA, cât și cu Rusia, China și Turcia. România, în schimb, nu are relații diplomatice solide cu aceste state, ceea ce va constitui o problemă strategică esențială.”

A doua provocare va fi legată de Republica Moldova. Ce consecințe va avea această inițiativă pentru procesul de aderare europeană, prorogată până în 2028 pentru Chișinău? Cum vor fi gestionate situațiile în care Ucraina și Moldova, deși au teritorii necontrolate de stat, trebuie integrate în procesul de aderare? Asta va reprezenta o provocare majoră, în condițiile în care Ucraina nu-și va controla 20%, iar Moldova aproximativ 10-12% din teritorii.

Ce se va întâmpla cu Ucraina în cazul unei înfrângeri oficiale? Va mai beneficia de sprijin financiar de la statele occidentale? Europa va accelera integrarea valorică a Ucrainei și Moldovei sau se va orienta spre alte variante? În toate aceste chestiuni, România nu va dispune de resurse semnificative, deoarece a ales să meargă o singură cale”, a concluzionat Dan Dungaciu.

Silviu Predoiu: „Un acord între Washington și Moscova, cu Kievul și europenii doar semnatari”

• „Războiul lui Biden” și „pacea lui Trump”

„Dacă informațiile apărute în mass-media se confirmă, nu vorbim despre un plan de pace, ci despre o strategie de evitarea unei crize totale. În condițiile în care războiul nu mai poate fi soluționat prin forță – victoria oricărei părți fiind imposibilă – planul în 28 de puncte are ca scop inghețarea conflictului la actuala frontieră, pentru a reduce pierderile de vieți și a preveni o confruntare nucleară, nu pentru a readuce situația anterioară anului 2020 sau 2014 – ceea ce, în realitate, nu mai este posibil.”

Din punct de vedere politic, este un acord între Washington și Moscova, în care Kievul și europenii sunt doar invitați să ratifice, la final,. În mod concret, „înghețăm” un război dificil de câștig, pe o frontieră pe care mulți nu o aprobă, dar cu care va trebui să conviețuim. Donald Trump a reafirmat de mai multe ori că acest conflict procedural este, în mare, „războiul lui Biden”. Nu al lui Putin, nu al lui Zelenski.

Ucraina reprezintă doar un teatru de luptă, iar cetățenii ucraineni au fost siliți să moară într-un război pe care nu și l-au dorit. Este clar că Rusia a declanșat agresiunea, iar contradicțiile sunt evidente, însă dacă acest conflict este atribuibil lui Biden, este evident că el vrea să obțină o pace „a lui Trump”.”, a explicat fostul director al SIE.

„Reducerea armatei cu 2,5 ori fără garanții solide înseamnă capitulare”

• Ce înseamnă capitularea Ucrainei, conform condițiilor impuse în planul SUA?

„Reducerea armatei de 2,5 ori, fără garanții clare, reprezintă capitulare. O această redusă forță militară, însoțită de un sistem de securitate colectivă și de reconstrucție finanțată de SUA și Europa, poate deveni un compromis dureros, dar gestionabil. Esențial sunt compensațiile și garanțiile de securitate, încă neclare, dar în care Uniunea Europeană ar putea interveni ulterior”, a precizat Silviu Predoiu.

„Prelungirea unui conflict dureros, cu potențial de escaladare nucleară”

• Ce alternativă realistă are Europa la inițiativa lui Trump?

„Pentru Europa, întrebarea nu este dacă ne place sau nu planul, ci dacă putem oferi o soluție viabilă și realistă, diferită de „Sprijinim Ucraina până la ultima resursă și până la capăt”. Suntem pregătiți să suportăm prețul reconstrucției, să întărim flancul estic și să asigurăm cetățenii că aceasta este „cea mai bună soluție”, deși realitatea ar putea impune o altă variantă? Să înțelegem și să acceptăm că, în cazul în care răspunsul este „nu”, atunci alternativa nu va fi victoria militară a Ucrainei, ci continuarea unui conflict dureros, cu risc de escaladare nucleară.”

„Ce impact va avea planul lui Trump asupra poziției politice a lui Zelenski? Are de ales între a fi președintele unei păci imposibile de acceptat sau al unui război imposibil de câștigat. Oricum, orice variantă va fi finală pentru cariera sa politică. În privința Statelor Unite, acest lucru depinde de o formulă de guvernare la Kiev, capabilă să semneze și să pună în aplicare acordurile. Sunt convins că această formulă există și este deja pregătită.”

„Este esențial ca această pace să includă garanții serioase de securitate pentru regiune”

• Ar trebui ca România să solicite garanții de securitate în cadrul planului de pace al lui Trump?

„În opinia mea, România trebuie să declare clar că, pentru a asigura o pace durabilă, este vital ca acest acord să conțină garanții solide de securitate, asumate explicit de SUA și de Uniunea Europeană. În cazul în care aceste garanții lipsesc, pacea va fi doar temporară, deschisă unui nou conflict în viitor”, a afirmat Silviu Predoiu, fost general și expert în domeniul securității.

Planul secret al lui Trump, dezvăluiri din spatele ușilor închise

Administrația Trump a colaborat în secret, în consultare cu Moscova, la elaborarea unei noi strategii pentru soluționarea războiului din Ucraina, conform declarațiilor oficialilor americani și ruși pentru Axios. Acest plan american în 28 de puncte este inspirat de succesul președintelui Trump în medierea unui acord în Gaza.

Donald Trump a susținut un plan de 28 de puncte, pe care echipa sa „l-a întocmit în secret, în câteva săptămâni”, consultându-se cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, și oficiali ucraineni, conform declarațiilor unui oficial de rang înalt.

Potrivit NBC News, din partea SUA la elaborarea inițiativei au participat trimisul special Steve Whitkoff, vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui, Jared Kushner.

• Scopul planului este să asigure garanții de securitate pentru ambele părți, garantând o pace durabilă, conform unui oficial NBC News, această inițiativă incluzând ceea ce Ucraina dorește și are nevoie pentru a atinge această pace.
• Planul SUA pentru încetarea războiului va cere concesii de la Kiev, inclusiv limitarea potențialului militar ucrainian și cedarea teritoriale, relatează Politico.
• Inițiativa presupune renunțarea Ucrainei la NATO pentru câțiva ani și restricționarea prezenței forțelor de menținere a păcii străine, conform The Wall Street Journal.
• Rusia va gestiona controlul asupra Donbasului în schimbul unei chirii plătite Ucrainei: aceasta este una dintre propunerile planului de pace al SUA, conform Telegraph.
• Anterior, oficialii americani au declarat că această inițiativă prevede predarea către ruși a întregii regiuni de est a Donbasului, inclusiv a teritoriilor controlate în prezent de Kiev.
• Moscova va promite, de asemenea, să nu atace mai departe Ucraina sau alte țări europene, și va întări această promisiune prin cadrul legal.

„Pentru a soluționa un conflict complex și mortal precum cel din Ucraina, este necesar un schimb îndelung de idei realiste. Ambele părți trebuie să accepte concesii dificile, dar crucial de necesare. De aceea, continuăm să elaborăm o listă de propuneri pentru încetarea războiului, bazate pe pozițiile fiecărei părți.”

Europa devine, de asemenea, parte implicată în planul lui Donald Trump

Reuters evidențiază că țările europene se poziționează împotriva planului de pace susținut de SUA pentru Ucraina. Potrivit sursei, miniștrii de externe ai UE au exprimat joi opoziția față de această inițiativă.

Principalul motiv este acela că planul implică renunțarea Ucrainei la o parte din teritoriu și reducerea capacităților de apărare, aspect interpretat ca o capitulare.

Summit-urile europene de joi dimineață s-au concentrat asupra planului secret al fostului președinte american, considerându-l o formă de capitulare a Kievului.

Vești vechi pentru un nou proiect asupra viitorului Ucrainei

Planul în 28 de puncte, dezvoltat între SUA și Rusia în cercuri de discuții secrete, a reînviat anxietățile privind excluderea Kievului din discuțiile privind viitorul său. Acordul presupune cedări teritoriale, reducerea armatei ucrainene și restricții asupra armamentului extrem de performant. În plus, blochează desfășurarea de trupe străine în Ucraina și reduc sprijinul militar extern, în timp ce sugerează negocieri pentru garanții de securitate din partea SUA și UE pentru menținerea unui eventual armistițiu.

Autoritățile din Kiev au respins planul, iar Rusia neagă orice cunoaștere asupra lui. Trump nu a făcut declarații, dar a menționat recent că i-a spus lui Putin: „Lasă-mă să rezolv nenorocitul tău de război.”

Kremlinul a reacționat calm, susținând că nu are „nimic nou” de spus despre planul de pace în 28 de puncte. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a precizat că orice acord de pace trebuie să elimine „cauzele profunde ale conflictului”, fără a indica dacă Vladimir Putin a fost informat despre inițiativă.

Sursa foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• EXCLUSIV | Un an de război în Ucraina. Teroare, cruzime și disperare în 365 de zile care au reshaped lumea. Fost comandant NATO: ”Rezolvarea pașnică este exclusă din motive antagonice”
• Scandalul de corupție din Ucraina continuă să zguduie liderii, Zelenski fiind afectat semnificativ. Criza politică pare să se intensifice, cu repercusiuni majore.
• Noi informații despre planul de pace al lui Trump în Ucraina: Kievul – exclus din NATO. Kremlinul nu comentează, iar opinia europeană este contrară.
• Dan Dungaciu: „Trump a transmis că Putin se limitează la regiunea Donbas, rămânând la nivelul misiunii speciale.”