Documentul evidențiază faptul că, dacă măsurile de lockdown ar fi fost impuse cu o săptămână mai devreme în luna martie 2020, numărul de decese în primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de vieți ar fi putut fi salvate.

Raportul citat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și haotică”, dominată de conflicte interne și de influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al premierului. Cultura organizațională era caracterizată de teamă și lipsă de încredere, iar opiniile anumitor oficiali, în special ale femeilor, erau frecvent ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau modificate frecvent, facilitând răspândirea rapidă a virusului.

Pericolul situației, minimalizat

Prim-ministrul Boris Johnson a fost criticat pentru faptul că nu a perceput gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va avea un impact semnificativ”. Această atitudine optimistă a condus la întârzieri în implementarea măsurilor de distanțare socială și izolarea, făcând inevitabilă instituirea unui lockdown complet pe 23 martie 2020. Analiza arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat.

Informează și alte decizii controversate. Programul „Eat Out to Help Out”, lansat în vara lui 2020 pentru sprijinirea restaurantelor, a fost conceput fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa restricțiile de Crăciun au creat „speranțe false”, care au fost ulterior retrase, generând confuzie și frustrare.

Un alt episod critic este incapacitatea guvernului de a menține continuitatea conducerii atunci când Boris Johnson a fost internat cu COVID-19. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul menționează incertitudini privind luarea deciziilor în cazul în care premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau nu s-ar fi recuperat.

Guvernul din Regatul Unit a răspuns „prea puțin și prea târziu”

Baronesa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru guverne din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu”, nereușind să aprecieze amploarea amenințării și urgența răspunsului necesar. Ea a subliniat că liderii au fost puși în fața unor decizii extrem de dificile, însă lipsa de pregătire și de coordonare a condus la un răspuns ineficient.

Raportul face parte dintr-o anchetă amplă, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Urmează să fie făcute publice concluzii suplimentare privind campania de vaccinare, impactul asupra copiilor și tinerilor, precum și măsurile economice luate în contextul pandemiei.

Reacțiile politice nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a afirmat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, evidențiind faptul că numeroase servicii publice, inclusiv NHS, încă nu și-au revenit complet după pandemie.