După eliminarea declarațiilor de avere, se pregătește o nouă inițiativă legislativă care poate afecta libertatea de informare a publicului. Un grup de șapte deputați PNL a depus o propunere legislativă ce poate modifica fundamental modul în care cetățenii români pot accesa informațiile publice. Proiectul introduce conceptul de „informație cu regim special”, categorie pe care o șeful oricărei instituții o poate declara inaccesibilă publicului. Informația a fost inițial publicată de Presshub. Gândul publică lista cu inițiatorii acestei legi.

Legea 544 din 2001 garantează libertatea accesului la informații de interes public, asigurând cetățenilor dreptul de a obține orice date de interes public deținuite de autorități și instituții publice. Aceasta este în concordanță cu Art. 31 din Constituția României, care stipulează clar, la alineatul 1: „Dreptul de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi restricționat.”

Totuși, inițiativa provenită din partea PNL definește ca „informație cu regim special” orice element legat de cercetări științifice, metodologii, secrete comerciale sau brevete. Decizia de a include astfel de informații în această categorie aparține exclusiv conducătorului instituției publice, nu unei autorități independente.

Nu este clar, însă, ce tip de informații se încadrează exact în aceste categorii. De exemplu, finanțarea partidelor politice sau orice alt contract public cu o companie privată poate fi considerată secret comercial?

Dreptul la informație, garantat de Constituția României

Constituția României asigură, prin Art. 31, dreptul la acces neîngrădit la informații de interes public.

Partidele politice pot ascunde modul în care utilizează subvențiile

Indiferent dacă este o coincidență sau nu, termenul „secrete comerciale” poate fi aplicat situației partidelor politice, care gestionează fonduri publice pentru contracte cu firme și organizații media. În cazul în care proiectul devine lege, acestea ar putea refuza orice solicitare referitoare la cheltuirea fondurilor publice, argumentând că anumite documente sunt „cu regim special”.

Inițiativa mai include o prevedere care limitează păstrarea arhivelor. Instituțiile vor fi obligate să păstreze online bugete, salarii, rapoarte și surse de finanțare doar timp de cinci ani, după care aceste informații pot dispărea definitiv din spațiul public.

De asemenea, proiectul elimină posibilitatea de a solicita informații verbal sau telefonic. Persoanele interesate vor fi obligate să se prezinte personal la sediul instituției pentru a primi răspunsurile solicitate.

Argumentul Partidului Național Liberal: instituțiile sunt supraîncărcate cu solicitări

Inițiativa este susținută de deputații PNL Dragoș Fănică Ciobotaru, Adrian Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert Sighiartău, Dumitru Ţiplea. Ultimul dintre aceștia este considerat apropriat de premierul Ilie Bolojan, iar Adrian Felician Cozma conduce organizația PNL Satu Mare. Membrii inițiativei susțin că unele cereri ce vizează informații nu se justifică, blocând activitatea autorităților și că „anumiți solicitanți doresc să folosească datele în interes propriu, pentru lucrări, petitionări sau sesizări tendențioase”.

Lista „rușinii”:

Dragoș Fănică Ciobotaru – PNL Vrancea

Adrian Felician Cozma – PNL Satu Mare

Adrian Mocanu – PNL Buzău

Ciprian Pandea – PNL Călărași

George Scarlat – PNL Galați

Robert Sighiartău – PNL Bistrița-Năsăud

Dumitru Ţiplea – PNL Bihor

Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în data de 13 noiembrie 2025.