Prim-ministrul a subliniat necesitatea digitalizării pentru ca instituțiile de stat să furnizeze date exacte. El a evidențiat că, din cauza eșecului în digitalizare, autoritățile au acționat într-o manieră de autarhie totală.

„În lipsa unei digitalizări eficiente și a unei sporiri a performanței, fiecare entitate a operat independent, în stil autarhic, fără să colaboreze, dezvoltând propriile sisteme, care uneori erau incompatibile între ele, necooperante”, a afirmat Bolojan într-un interviu pentru Euronews.

Exemplul oferit de Bolojan

El a ilustrat situația: „Imaginați-vă într-un oraș din România, în cadrul unei reședințe de județ, în loc să fie un singur dispecerat de poliție, incluzând Jandarmia, Poliția locală, Poliția județeană, și camere de supraveghere amplasate în zonele critice – în intersecții aglomerate sau în zone cu risc de infracțiuni – se află patru dispecerate în fiecare județ. Într-un singur dispecerat, camerele de supraveghere sunt administrate de Poliția Locală – care nu are toate competențele și nu gestionează toate tipurile de infracțiuni”, a explicat Bolojan.

El a adăugat că, în loc să existe un dispecerat unificat pentru toate aceste servicii, fiecare are propriul personal, ceea ce duce la lipsă de colaborare și eficiență.

În loc să fie șapte sau opt angajați într-un dispecerat comun, care să deservească activitatea tuturor, în prezent, existând patru dispecerate separate, cu câte cinci angajați fiecare, totalizând 20 de persoane – care nu colaborează între ele. În cazul unor incidente, operatorii trebuie să fugă de răspundere, iar pentru situații favorabile, toți încearcă să fie vizibili”, a exemplificat Ilie Bolojan.

Reforma Ministerului de Interne și digitalizarea

Bolojan a abordat inceputul modernizării în Ministerul de Interne, accentuând necesitatea digitalizării. El își propune implementarea unor sisteme robuste, concepute pentru a lucra în coordonare.

„Ne-am angajat în această reformă a Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să continuăm digitalizarea, care nu doar crește eficiența muncii, ci și gestionează volume mari de baze de date, arată probleme și permite intervenții precise”, a afirmat premierul.

Riscurile evaziunii fiscale și corupției

Bolojan a evidențiat că în domeniul evaziunii fiscale, probabilitatea de subiectivism, implicare și corupție este ridicată, fiind justificată de faptul că evaziunea nu ar putea persista fără protecția anumitor indivizi din sistem.

„În analizele realizate în ultimii ani, atunci când acțiunile se derulează în sisteme infracționale mari, riscul de subiectivism, posibilitatea de implicare a unor funcționari și chiar corupție este considerabilă. Evaziunea fiscală de amploare nu poate fi operaționalizată fără sprijinul unor membri ai sistemului, sau, cel puțin, fără protecție din partea anumitor persoane. Fără o luptă fermă și strategizată, astfel de activități nu ar putea fi menținute la scară mare, iar deficiențele majore trebuie urgent remediate. O organizare eficientă, bazată pe o gândire strategică națională și digitalizare, aduce rezultate semnificative”, a concluzionat premierul.