Voturi care influențează echilibrul

Ministerul pentru Relații Interetnice, parte a Secretariatului General al Guvernului, a lansat în martie o consultare publică privind alocarea fondurilor pentru organizațiile minorităților naționale. Proiectul vizează 20 de entități beneficiara (cu o unitate în plus față de anul precedent) și urmează a fi aprobat într-una din viitoarele ședințe ale Executivului. Metoda de distribuire a sumei de 296,36 milioane lei a fost aprobată în prealabil de Consiliul Minorităților Naționale, în ședința plenară din 11 februarie.

Suma alocată este superioară celei din 2024, când organizațiile minorităților naționale au primit 269,42 milioane lei. În acest an, minoritățile naționale vor primi mai mult decât partidele politice, spre deosebire de anii anteriori, când aceste ultime primeau fonduri mai substanțiale.

Fondurile pot fi utilizate pentru întreținerea sediilor și sucursalelor, centrelor culturale, editări și publicații, dar și pentru cheltuieli de personal, materiale informative și promoționale.

Grupul minorităților, fără UDMR, deține în prezent 17 membri, reprezentând 17 voturi la Camera Deputaților. Fără sprijinul acestora, coaliția PSD-PNL-UDMR are 157 de voturi, în timp ce pentru o majoritate la Camera Deputaților sunt necesare 166 de voturi. Astfel, Grupul minorităților influențează în mod evident echilibrul la Camera Deputaților. Și în cazul voturilor în plenul reunit (Senat și Camera Deputaților), voturile minorităților au importanță, deoarece coaliția PSD-PNL-UDMR are momentan cu 8 voturi mai puțin pentru o majoritate.

Primii beneficiari

Conform repartizării, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) va primi cea mai mare alocare, 64,33 milioane lei, față de 58,48 milioane lei în 2024. UDMR a optat pentru a primi fonduri ca organizație a minorităților și nu ca partid politic, deși depășește pragul parlamentar. Această strategie le asigură mijloace mai importante.

Conform ultimei declarații de avere, în anul fiscal 2023, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a încasat un salariu de 220.008 lei, iar soția acestuia, 140.781 lei.

A doua entitate beneficiară este Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, condusă de Nicolae Păun, deputat reales în Parlament după o absență de 8 ani (și la al cincilea mandat). Aceștia vor primi 41 milioane lei, o sumă sporită față de 38,1 milioane lei din 2024.

Potrivit ultimei declarații de avere a lui Nicolae Păun, acesta a obținut 120.000 lei în 2023 ca președinte de asociație, în timp ce venitul din activitatea sa economică este mai redus, reprezentând 30.176 lei.

A treia alocare importantă va fi pentru Forumul Democrat al Germanilor din România, cu 23,48 milioane lei (față de 21,34 milioane lei în 2024). Alte beneficiare sunt Uniunea Ucrainenilor din România (20,99 milioane lei) și Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (16,44 milioane lei).

Cele mai mici alocații vor fi pentru Forumul Cehilor din România (1,57 milioane lei), Asociația Italienilor din România (4,32 milioane lei) și Uniunea Culturală a Rutenilor din România (5,18 milioane lei).

Evoluția fondurilor

Alocarile pentru organizațiile minorităților naționale au crescut constant din 2015. În 2015, suma era de 91,43 milioane lei, cu mult mai mică decât în prezent. În 2021, suma a ajuns la 172 milioane lei, urmată de 210,44 milioane lei în 2022 și 236 milioane lei acum doi ani.

Spre comparație, partidele politice vor primi în 2025 290 milioane lei, față de 387 milioane lei în 2024, an electoral.