Atunci când Guvernul se împrumută pentru a plăti datorii anterioare, costurile totale pentru toți contribuabilii cresc. Cheltuielile guvernamentale Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni ale anului 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, alocările pentru investiții au scăzut cu 6%, astfel încât cheltuielile pentru investițiile publice devin echivalente cu costurile dobânzilor datoriei publice.

Datoria publică a României a depășit pragul de 1.000 miliarde lei și se apropie rapid de limita critică europeană de 60% din PIB. În loc să accelereze inițiativele pentru revitalizarea economică prin investiții publice, guvernul a majorat cheltuielile cu dobânzile.

Statul român se împrumută pentru a acoperi deficitele financiare din ce în ce mai mari, însă aceste datorii reprezintă o povară considerabilă pentru economia națională.

Guvernul se împrumută pentru a plăti creditele vechi

România păstrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, iar bugetul național are cheltuieli superioare veniturilor. Datorită diferenței, este inevitabil ca guvernul să recurgă la noi împrumuturi pentru a acoperi dezechilibrul și pentru a plăti datoriile scadente.

Datorită incapacității de a plăti decât dobânzile la creditele contractate anterior, guvernul trebuie să se împrumute mai frecvent și mai costisitor pentru a putea rambursa integral creditele vechi. În prezent, aproximativ 3% din PIB se alocă pentru plățile dobânzilor la creditele externe.

Cheltuielile pentru dobânzi au crescut cu 50% în primele trei trimestre ale anului 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că România va avea nevoie de împrumuturi totale de 260 miliarde de lei (52 miliarde euro).

Dintre acestea, în jur de 150 miliarde de lei (30 miliarde euro) acoperă deficitul bugetar, iar restul de 110 miliarde de lei (22 miliarde euro) reprezintă refinanțarea datoriilor vechi scadente.

Impactul împrumuturilor guvernamentale asupra ratelor românilor

Pentru mulți români, plata ratelor lunare a devenit o provocare, mai ales în condițiile unui ritm rapid de creștere a inflației. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor guvernamentale se reflectă în indicele ROBOR și IRCC, care influențează direct nivelul ratelor de plată ale populației.

• Indicele IRCC a atins o valoare record de 6,06%, iar indicele ROBOR a crescut în mai 2025 la 7,25%, cel mai mare nivel din ultimii doi ani.
• În România, există aproximativ 400.000 de persoane cu credite care depind de indicele de referință IRCC. Dintre aceștia, 75% au credite ipotecare, iar restul credite de consum.

Toți acești împrumutați se confruntă acum cu rate mai mari, deoarece creditele acordate de bănci sunt afectate de creșterea costurilor de finanțare ale statului.

Chiar și cu măsurile de austeritate adoptate de guvernul lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas la același nivel, iar ritmul de creștere economică este alarmant.

România trebuie să continue consolidarea fiscală și să accelereze reformele pentru a stabilizeze economia, având în vedere că actualele măsuri par insuficiente pentru relansarea economică a țării.

SUGESTIA AUTORULUI:

• Ministrul Nazare intenționează să digitalizeze complet procesul bugetar pentru 2026.
• Comisarul european Dombrovskis susține măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Deciziile curajoase sunt esențiale”