Statul intenționează să reformeze modalitatea de plată către beneficiarii fondurilor europene, favorizând un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la sfârșitul lunii septembrie, alterează Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește normele pentru gestionarea fondurilor europene, adaptând-o la perioada de finanțare 2021-2027, ce include noi categorii de fonduri și mecanisme de plată comparativ cu exercițiul anterior, 2014-2020.

Plăți bazate pe rezultate

În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială prin documente contabile și facturi, un proces ce poate dura luni întregi și care des adesea duce la blocaje. Noua lege va permite, pentru prima dată, ca rambursarea să se efectueze pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe documente.

„Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, stipulează textul proiectului. Mai precis, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiari în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau realizarea unei ținte măsurabile – fără a solicita justificarea fiecărui bon sau factură separat.

„Simplificând procedurile și direcționând gestionarea financiară către performanță și rezultate”, aceste modificări „vor accelera absorbția fondurilor europene”, conform forului legislativ consultativ.

Statul va despăgubi pentru fiecare zi de întârziere

Se introduc reguli mai clare pentru prefinanțări: se păstrează posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele ulterioare vor fi determinate de progresul real al lucrărilor. În cazul în care beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din sumă în 180 de zile, următoarele tranșe pot fi suspendate sau se pot solicita rambursări.

Se include și o procedură de aprobare tacită, conform căreia autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. În cazul în care nu răspund în această perioadă, cererea se consideră automată aprobată, iar statul este obligat să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi depășită.

IMPOZITAREA avansurilor nejustificate

De asemenea, se stabilește un tratament fiscal clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, însă devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, perioada de verificare poate fi extinsă până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale.

Reguli uniforme pentru proiectele sociale

Inițiativa extinde normele de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor vulnerabile, care susține programe sociale pentru grupuri defavorizate, copii din medii sărace sau familii în dificultate. Astfel, și organizațiile sau autoritățile care derulează astfel de inițiative vor putea beneficia de prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene flexibile pentru utilizarea fondurilor. Această măsură aduce aceste programe la același nivel cu principalele fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru a uniformiza regulile de finanțare.

Modificări adoptate în regim de urgență

Inițiativa urmează procedura de urgență pentru ca modificările propuse să poată fi implementate cât mai rapid în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, urmând să fie analizat în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi supus votului în plen.

Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a actualiza normele metodologice și alte 90 de zile pentru a revizui ghidurile de finanțare.