Creșterea prețurilor determină o creștere a veniturilor statului din TVA.

Creșterea prețurilor, cunoscută și sub denumirea de inflație, reprezintă un impozit ascuns. Orice majorare a prețurilor conduce automat la o creștere a TVA colectată de stat. Guvernul beneficiază direct de această evoluție, înregistrând venituri mai mari din TVA, care este o taxă esențială pentru bugetul național.

Inflația a atins aproape 10% în august 2025, comparativ cu aceeași lună din anul anterior.

Veniturile fiscale ale statului român în 2024 au fost de 292 miliarde lei, din care încasările din TVA au reprezentat 120 miliarde lei. Practic, guvernul a încasat 41% din veniturile bugetare din alte taxe și impozite, precum accize, impozit pe venit sau pe profit.

Inflația ridicată de 10% contribuie la o creștere a veniturilor bugetare din TVA.

Fiecare leu suplimentar este binevenit în contextul dificultatilor guvernului de a gestiona deficitul bugetar de 8,3% din PIB, conform acordului cu Uniunea Europeană. Obiectivul de 3% din PIB, stipulat în tratatele de aderare, este depășit.

Cum generează creșterea prețurilor mai mulți bani pentru stat

Să luăm exemplul unui produs de 100 lei. O creștere a prețului cu 10%, adică inflație de 10%, duce la un preț de 110 lei. TVA-ul aplicat la 100 lei este de 21 lei, iar la 110 lei este de 23 lei. Această diferență, deși mică la nivel individual, devine semnificativă la nivel agregat.

În 2024, volumul total al tranzacțiilor comerciale din România era estimat la 600 miliarde lei. Considerând doar inflația prețurilor de consum, o creștere de 10% din august 2025 ar putea conduce la venituri bugetare mai mari cu 10-12 miliarde lei în 2025.

În consecință, guvernul ar putea obține venituri suplimentare de 10 miliarde lei în 12 luni, echivalentul a 2 miliarde euro sau 0,5% din PIB.

„Prognoza inflației ne spune că, în septembrie, vom atinge un vârf, urmat de atingerea țintei la finalul anului 2026. BNR estimează inflația la 8,8% în decembrie 2025, posibil chiar 9%. Efectul măsurilor fiscale asupra inflației anuale se diminuează după patru trimestre, ceea ce conduce la o scădere semnificativă în T3/2026, datorită scăderii cererii”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Cu alte cuvinte, guvernatorul BNR anticipează continuarea creșterii prețurilor și reducerea efectului economic al măsurilor fiscale implementate de guvern în timp.

Guvernul răspunde la inflație prin exacerbarea acesteia

Experții financiari constată o legătură clară între creșterea prețurilor din august și măsurile fiscale, dar susțin că nivelul maxim de inflație nu a fost atins.

„Presiunile asupra prețurilor au crescut semnificativ în august, cu o inflație anuală de 9,9% (iulie: 7,8%), depășind ușor prognoza noastră de 9,8% și estimările pieței de 9,4%. Impactul creșterii TVA este evident în datele economice, o atenție specială acordându-se inflației din sectorul serviciilor. Estimăm o inflație anuală de 9,6% la sfârșitul anului”, a declarat Ștefan Posea, analist ING.

Economiștii Erste, proprietari ai BCR, a doua cea mai mare bancă din România, au semnalat, de asemenea, importanța marilor creșteri ale TVA din august în crearea inflației.

„Un factor important în această lună a fost majorarea TVA și a accizelor, și felul în care aceste măsuri se reflectă în prețurile finale. Datele sugerează un efect de transfer al TVA mai pronunțat decât se preconiza, evaluat la 80-90%, față de estimarea precedentă de 60-70% ce se baza pe date istorice”, au afirmat analiștii Erste.

Nivelul și momentul viitor al scăderii inflației rămân necunoscute în prezent. Pentru cetățeni, inflația se traduce prin scăderea puterii de cumpărare, în timp ce pentru guvern înseamnă venituri suplimentare la buget.