Ungaria clarifică statutul proprietăților și stimulează securitatea juridică. Polonia oferă vouchere, credite subvenționate și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri exorbitante.

Ungaria: terenurile „împrejmuite” devin locuințe autorizate

Guvernul Orban a realizat în doar câteva luni ceea ce România nu a reușit de la începutul anilor 1990: a standardizat piața imobiliară în care sute de mii de parcele aveau statut juridic ambigu.

„Terenurile împrejmuite” – parcele mici de la periferia orașelor, folosite cândva pentru activități agricole sau weekend-uri, devin acum terenuri locuibile, legale și eligibile pentru finanțare.

După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a ajustat legislația cadastrului funciar: proprietarii pot cere scoaterea terenurilor din circuitul agricol, fără penalizări sau proceduri complicate, și reclasificarea lor ca terenuri rezidențiale.

Această simplificare juridică a eliberat practic o piață vastă. Zeci de mii de parcele inaccesibile anterior pentru vânzare, construcție sau ipotecare pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau familii cu buget restrâns în zonele periferice.

Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, precum și în orașe mari precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se profilează o creștere a construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, această oportunitate înseamnă șansa de a ridica o casă legală și finanțată în zonele periferice.

Polonia: intervenție directă a statului pentru sprijinirea sectorului locuințelor

La Varșovia, guvernul nu doar clarifică, ci și subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit un obiectiv național, iar rezultatele se reflectă în sondaje și în încrederea populației.

Conform unui studiu CBOS realizat la sfârșitul verii, peste 51% dintre polonezi consideră că statul trebuie să îi sprijine în achiziționarea sau construcția propriei locuințe. Guvernul a implementat vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare.

De asemenea, 75% dintre polonezi susțin sprijinul financiar pentru locuințe sociale și facilitarea accesului la terenuri pentru construcții. În plus, a fost introdus un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, pentru a direcționa ajutorul doar către cei aflați în nevoie.

Prin aceste măsuri, Polonia a păstrat o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, evitând monopolul dezvoltatorilor.

România: între birocrație, promisiuni și prețuri tot mai mari pentru propria locuință

Situația din România se caracterizează printr-o piață imobiliară aflată în perpetuă agitație, unde locuitorii nu își pot permite încrederea completă. Statul român nu dispune de o strategie coerentă pentru dezvoltarea sectorului locuințelor, iar tinerii sunt prinși între chirii din ce în ce mai scumpe și credite dificil de accesat.

Programul „Prima Casă” a devenit o schemă bancară rigidă, incompatibilă cu creșterea actuală a prețurilor. În același timp, locuințele sociale aproape lipsesc. România construiște anual de zece ori mai puține locuințe publice în comparație cu Ungaria sau Polonia.

Prețurile imobiliare au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, cu o medie de 15%. Un apartament în București, care acum doi ani costa 100.000 euro, se vinde acum pentru peste 130.000 de euro.

În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru dezvoltare. În Polonia, vouchere guvernamentale au deschis oportunități pentru tinerii care își doresc prima locuință. În România, procesul de racordare la gaze naturale durează mai mult decât construirea unei case în Polonia.

Ungurii au înțeles că o piață imobiliară stabilă necesită reguli clare și stabile. Polonezii au realizat că intervenția statului este esențială pentru a asigura accesul la locuințe decente. România, în schimb, continuă să creadă în reglementări auto-justificate și așteaptă ca piața să se regleze singură, în timp ce tinerii emigrează iar orașele devin sufocate de construcții fără infrastructură adecvată.

Surse foto: Profimedia / Mediafax

SUGESTII DE LECTURĂ:

• Creșteri spectaculoase ale prețurilor pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, comparativ cu acum doi ani
• Orașul din România cu chiria cea mai ridicată la garsoniere până la sfârșitul anului 2025: 1.400 euro lunar. Surprinzător, nu este București sau Cluj-Napoca!
• Orașele din România cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la apartamente. Dublarea prețurilor în ultimii 6 ani. În Capitală, creșterea a fost de 70%