Petrișor Peiu afirmă că prevederile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice și majorarea taxelor nu generează rezultatele scontate, afectând sectoarele cheie ale economiei.

Peiu: Anul acesta se putea reduce deficitul bugetar cu 2% din PIB

„Indiferent de creșterea veniturilor, statul reușește să majoreze cheltuielile. Inflatia, după luna august, este mult peste previziuni. Statul are venituri suplimentare de 2% din PIB din cauza eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, a reducerii plafonului pentru plata impozitului pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote de TVA. (…) Anul acesta se putea reduce deficitul bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea, după șapte luni, deficitul bugetar este la fel ca în anul trecut, chiar cu 5 miliarde de lei în plus în termeni nominali”, susține Petrișor Peiu.

Înghețarea cheltuielilor salariale, o soluție nerealizată

Senatorul AUR consideră că această situație este generată de neaplicarea înghețării cheltuielilor salariale din sectorul public, o măsură care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat cheltuielile salariale din sectorul public. Această măsură simplă ar fi rezolvat o parte din deficitul bugetar, respectarea înghețării cheltuielilor salariale conform legii.”

Peiu afirmă că Guvernul Bolojan amână rectificarea bugetară pentru a nu expune public situația actuală.

„Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că aceasta ar dezvălui situația reală. În consecință, dobânzile la care se împrumută România sunt cu 0,75 puncte procentuale mai mari decât anul trecut”, a declarat liderul senatorilor AUR.

Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare la aprobarea bugetului pentru anul 2025 nu au fost îndeplinite.

„PIB-ul în primul trimestru este cu 48% sub prognoza preliminară, în condițiile unei inflații duble. Creșterea economică nu va atinge 2,5%. În prezent, conform datelor oficiale, se situează la 1,4%, iar previziunile privind creșterea economică sunt în scădere. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%, iar rata anuală anualizată a inflației este de 9,9%.”, a afirmat senatorul AUR.

Cheltuielile sunt în creștere

Peiu a explicat că, în ciuda creșterii veniturilor bugetului general consolidat de 39 miliarde de lei, cu contribuția majoră a încasărilor CAS și CASA de aproximativ 12 miliarde de lei, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei.

„De unde provin aceste cheltuieli suplimentare? Sunt 10 miliarde de lei în plus pentru dobânzi, 18,8 miliarde de lei în plus pentru asistență socială și 7,3 miliarde de lei în plus pentru cheltuielile cu personalul. Aceasta este situația la șapte luni. Dacă calculăm pentru întreg anul, vom avea cheltuieli cu personalul cu 12-13 miliarde de lei mai mari față de anul trecut. La aceste cifre se adaugă 32 de miliarde de lei suplimentare de anul trecut ale cheltuielilor cu personalul, deși acestea trebuiau înghețate. Rezultatul: 2,4% din PIB doar din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu.

Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul finanțelor nu a precizat clar noua țintă pentru deficit: „Ministrul Finanțelor a anunțat o nouă țintă pentru deficit, peste 8% din PIB, dar aceasta poate fi și 8,99%, nu a specificat.”

Datoria publică crește mai rapid decât deficitul

Petrișor Peiu a afirmat că prognoza FMI de creștere economică de 1% este puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar. Motivul principal: dobânzile foarte ridicate pe care România le plătește pentru împrumuturi.

„Refinanțarea este foarte costisitoare, pentru că datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar. De ce? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente la dobânzi de 2-3%, dar se împrumută la dobânzi de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni; doar pe primele 5 luni, deficitul a fost de 70 de miliarde de lei. În fiecare lună deficitul crește cu 10-15 miliarde de lei. Deci, creșterea deficitului bugetar este mult mai lentă decât creșterea datoriei publice”, a spus senatorul.

Liderul grupului AUR de la Senat a subliniat necesitatea respectării legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară (legea 69/2010), menționând articolul 13, pentru reducerea deficitului bugetar.

„Dacă anul trecut s-ar fi aplicat legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară, am fi avut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai mic anul trecut și cu 44-45 de miliarde de lei mai mic anul acesta. Aplicarea legii și înghețarea cheltuielilor bugetare ar fi redus deficitul bugetar cu 2% din PIB, fără a afecta angajații sau proiectele în curs”, a încheiat Peiu.