O analiză recentă arată că economia europeană a suferit pierderi considerabile pe termen scurt, de cel puțin 43 de miliarde de euro, din cauza evenimentelor meteorologice extreme – secetă și inundații – din vara lui 2025. Malta, Cipru și Bulgaria sunt printre cele mai afectate țări. Specialistul în probleme climatice al Băncii Mondiale, Stéphane Hallegatte, a declarat că impactul asupra economiei va persista pe termen lung.

Economia europeană a fost grav afectată de fenomenele climatice extreme din vara lui 2025. Pierderile economice au reprezentat 0,26% din producția Uniunii Europene în 2024, rezultând dintr-un studiu care corelează datele meteorologice cu cele economice.

Țări puternic afectate economic

Cipru, Grecia și Bulgaria au înregistrat pierderi de peste 1% din valoarea adăugată brută (VAB) în 2024, urmate de țări precum Spania, Italia și Portugalia.

Economiștii de la Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că aceste estimări sunt modeste, deoarece nu iau în calcul efectele incendiilor devastatoare din sudul Europei din luna trecută sau impactul cumulativ al acestor fenomene.

Consecințe economice pe termen lung, potrivit Băncii Mondiale

Spre deosebire de studiile anterioare, care se concentrau doar pe daunele materiale, noul studiu analizează relația dintre schimbările climatice și producția economică, pentru a evalua impactul pe termen lung.

De exemplu, valurile de căldură limitează programul constructorilor, iar inundațiile afectează infrastructura de transport.

Stéphane Hallegatte, expertul șef în probleme climatice al Băncii Mondiale, afirmă că efectele macroeconomice sunt mai ample și mai durabile decât pagubele directe.

„De multă vreme susțin că ar trebui să ne concentrăm pe impactul economic complex al dezastrelor, nu doar pe daunele directe. Sunt încântat să văd că acest studiu ia în considerare această complexitate.”

Hallegatte a subliniat că studiul utilizează date incomplete, ceea ce probabil conduce la o estimare conservatoare a pierderilor totale. VAB nu cuprinde pierderile firmelor mici și ale persoanelor cu venituri reduse.

„În cazul comunităților și persoanelor vulnerabile, impactul asupra VAB poate fi minim, dar asta nu înseamnă că aceste persoane nu suferă.”

Sursa foto: Profimedia