La Ministerul Mediului există o strategie de combatere a deşertificării şi fonduri europene pentru împăduriri, însă această strategie este neutilizată, susţine ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

„Există aspecte foarte importante. În primul rând, viitorul României, inclusiv securitatea alimentară, este îngrijorător. În sud, unde se află o parte importantă a agriculturii româneşti, se acordă subvenții continue pentru că recoltele se usucă din cauza secetei. Din păcate, această problemă nu este acceptată la nivel naţional. Există mişcări care susţin că schimbările climatice sunt un fenomen ciclic, negând realitatea. Acest fapt descurajează agricultorii să utilizeze fondurile europene pentru împăduriri. De trei ani disponibil fonduri pentru împăduriri, dar implementarea nu a fost stimulată decât după creşterea semnificativă a subvențiilor pentru aceste acțiuni.”, explică Buzoianu.

Ministrul menționează că, în doi ani, s-au împădurit doar 9.000 de hectare din ţinta de 26.000 de hectare. Această performanță a dus la o reducere a alocării financiare din partea Comisiei Europene.

„Comisia Europeană a stabilit o țintă de maxim 18.000 de hectare. Chiar dacă guvernul ar fi dedicat, se poate măsura o creștere a împăduririlor doar cu o dublare a progreselor din ultimii doi ani. Acest obiectiv ar trebui atins înainte de finalizarea PNRR-ului”, a afirmat Buzoianu.

Ea consideră că centura verde din sudul României poate salva nu doar mediul, ci și vieți.

„Deşertificarea nu afectează doar recoltele, ci face ca zonele afectate să devină aproape nelocuibile. Oamenilor le lipsește posibilitatea de a-și asigura traiul. Soluțiile includ împăduriri și alte inovații tehnologice.”, afirmă Buzoianu.

Întrebată despre măsurile luate pentru deblocarea programului de împădurire, Buzoianu a afirmat că a depus eforturi pentru creșterea suprafețelor acceptate de Comisia Europeană.

„Din cele 56.000 de hectare preconizate pentru împădurire în PNRR, s-au realizat doar 9.000 în doi ani. Împăduririle ar fi ajutat la o creștere a recoltelor, dar subvențiile pentru agricultură au fost mai mari decât cele pentru împăduriri. Acest lucru a împiedicat fermierii să renunțe la activitățile agricole pentru a planta arbori”, explică Buzoianu.

Ea spune că s-au depus contracte pentru 38.000 de hectare, dar această acțiune nu a fost eficientă din cauza întârzierilor.

„Am reușit să salvăm 18.000 de hectare și dorim a creste ținta la 23.000 de hectare, ținând cont de fondurile europene. Anul viitor vom lansa un program național de împădurire, pentru a continua implementarea PNRR-ului. Un program naţional de împăduriri este necesar pentru a combate eficient problemele sistemice, cum ar fi deşertificarea, astfel incât resursele financiare să fie utilizate eficient.”, a declarat ministrul Mediului.