Guvernul minoritar condus de Bayrou va fi supus luni unui vot de încredere privind o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro. Este aproape sigur că o vor pierde, fără o schimbare spectaculoasă de atitudine din partea unui grup important de deputați din opoziție.

O cădere a guvernului l-ar putea obliga pe președintele Macron să numească al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani. Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare, asigurându-le că poate controla cheltuielile publice excesive.

De ce această criză? Și asemănări cu România

Tensiunile politice din Franța au crescut de când președintele Macron a organizat alegeri legislative anticipate în 2024. Această mișcare a dus la formarea a trei blocuri politice, niciunul nu deținând o majoritate absolută în parlament.

Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a diminuat odată cu creșterea datoriei și deficitului Franței. Franța se confruntă acum cu o presiune puternică pentru a-și gestiona mai bine finanțele.

Datoria publică a ajuns la 113,9% din PIB, iar deficitul anului trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.

Considerând necesare decizii dificile, Bayrou, un veteran al centrului-dreapta, al patrulea prim-ministru al lui Macron din 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care presupune economii de aproape 44 de miliarde de euro, în principal prin reduceri de cheltuieli publice și eliminarea unor zile libere.

Această strategie a provocat proteste din partea opoziției și a sindicatelor. Fără perspective de aprobare a bugetului, Bayrou a solicitat un vot de încredere pe 25 august, o mișcare considerată de opoziție ca sinucidere politică.

Descriind situația datoriei Franței drept „extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și de instabilitate”, Bayrou a avertizat despre un „risc ridicat de dezordine” dacă parlamentul nu susține planul său de austeritate, care urmărește reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro.

Bayrou subliniază că, dacă Franța nu reduce datoria, care reprezintă 114% din producția economică anuală, generațiile tinere vor suporta ani de rambursări pentru confortul generației baby boom.

Situația din Franța, în pofida abordărilor diferite (în România există o majoritate parlamentară), prezintă asemănări cu cea din România. Guvernul Bolojan a trecut ieri de patru moțiuni de cenzură depuse de opoziţie împotriva măsurilor fiscale.

Ce se va întâmpla luni?

Adunarea Națională se va reuni la ora 15:00, iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse reduse de succes, discursul va avea un caracter mai formal.

Cele 10 grupuri parlamentare își vor prezenta pozițiile, urmate de vot.

Rezultatul depinde de o majoritate absolută a voturilor exprimate, nu de numărul total de locuri.

Dacă, așa cum se preconizează, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia președintelui.

Ce se va întâmpla mai departe?

În cazul unei înfrângeri a guvernului, decizia îi revine lui Macron – poate numi un alt prim-ministru, organiza alegeri anticipate sau se poate retrage din funcție.

Până în prezent, președintele s-a opus alegerilor anticipate și pare să favorizeze numirea unui nou prim-ministru.

Acesta ar putea proveni din centrul stâng, după ce patru candidați din dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau poate fi un tehnician.

Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne provizoriu în funcție, similar situației unui guvern anterior.