Poetul Mircea Dinescu a publicat un nou poem metafizic, plin de ironie și umor amar, adresat criticilor săi. În lucrarea recentă, acesta povestește cum, după ce a scris un poem despre împăratul german care s-a deplasat dezbrăcat la Canossa pentru a cere iertare Papei, a fost acuzat de unii că își permite să-și cumpere pantofi de la celebre mărci italiene pentru că ar fi „fraudat la Revoluție”.
Canossa nu-i o firmă de pantofi
Destinul m-a obligat, săptămâna trecută, să compun un poem metafizic în care am încercat să transmit suferința unui împărat german, sosit dezbrăcat la Canossa, într-o iarnă aspră, pentru a-i cere iertare papei care-l excomunicase.
Câțiva critici literari, confundând Canossa cu firme de lux, m-au acuzat că-mi permit să îmi cumpăr pantofi de la mărci italiene prestigioase, fiindcă aș fi profitat de Revoluție.
Astfel, critica literară din ultimii treizeci de ani de capitalism românesc a atins apogeul.
Eu plec să-mi iau pantofi de la Canossa
(Psalm)
Mă întâlnesc atât de rar cu mine însumi
că încep să cred că sunt purtat de-o plută.
Urc în vagon și trenul, de rușine,
își schimbă direcția și drumul.
Sun la prieteni și-mi răspunde ecoul
care i-a transportat într-o altă lume.
Mă caută spitalele și instanțele,
mă uit în buletin și nu am nume.
Visez că sunt copil și-o strig pe mama
să mă acopere bine, să adoarm,
dar vine moartea să-și ia ceea ce dorește,
să vadă și ea cât de frumoși sunt anii.
Voi însă îmi cântați la cap deplângeri
și-o jigniți pe Maica Domnului
că-i răstignit din nou rodul ei…
eu plec să-mi iau pantofi de la Canossa.
(…)
Imagine: Foto Mediafax / Valentina Sarosi
