Administrația Trump a decis eliminarea finanțării unor proiecte de instruire și dotare militară pentru statele est-europene la granița cu Rusia. Oficiali europeni semnalează că reducerea sprijinului american va afecta securitatea NATO și pregătirea apărării aliaților contra unei potențiale agresiuni rusești.

Statele Unite vor reduce treptat asistența în domeniul securității pentru armatele din estul Europei, aflate în prima linie în cazul unui conflict cu Rusia.

Potrivit Financial Times, Pentagonul a informat diplomații europeni că nu va mai finanța proiectele de instruire și echipament militar prin mecanismul „secțiunea 333”.

Decizia apare în contextul presiunilor președintelui Donald Trump asupra țărilor europene pentru a majora cheltuielile de apărare. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026, dar administrația nu a solicitat alocări suplimentare.

Un oficial al Casei Albe a precizat respectarea ordinului executiv emis de Trump la începutul mandatului.

„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, conform ordinului executiv și cu accentul de durată al președintelui asupra responsabilității asumate de Europa pentru propria apărare”, a explicat acesta.

Reacțiile critice apar imediat. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a denunțat decizia ca „o greșeală”.

„Este absurd ca NATO să își submineze pregătirea pentru apărare în timp ce le solicităm capacități sporite, iar acest demers pune în pericol forțele americane atunci când reducem antrenamentul forțelor aliaților, cu care vor lupta”, a declarat ea.

România și statele baltice, principalele țări afectate de reduceri

Sub presiunea Washingtonului, aliații NATO au convenit în iunie să crească bugetele militare la 5% din PIB.

Reducerea programului, de peste 1 miliard de dolari, ar putea elimina sute de milioane de dolari destinați statelor baltice și altor țări de pe frontiera estică a alianței, precum România și Polonia.

Între 2018 și 2022, aceste programe au alocat fonduri către Europa de 1,6 miliarde de dolari, din care aproape 30% s-au îndreptat către Estonia, Letonia și Lituania.

Neliniște în cancelariile europene

Diplomați europeni citați de FT au declarat că decizia a surprins guvernele și „generează îngrijorare și incertitudine”. Unele capitale evaluează posibilitatea acoperirii pierderilor prin resurse interne, însă există temeri legate de securitatea europeană.

„Dacă deciziile se vor concretiza, implicațiile vor fi semnificative. NATO va fi afectată, întrucât o parte din finanțare era direcționată prin alianță”, a avertizat un diplomat.

Programul separat de asistență militară externă al SUA, prin care se achiziționează echipamente majore (avioane, tancuri), nu este afectat de reduceri.

Totuși, experți militari subliniază că statele baltice, în special, vor resimți drastic lipsa sprijinului american.

„Scopul este de a le permite să se apere singure”, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery.