Intervenția extinsă a Administrației Trump în mediul de afaceri american evidențiază apariția unui capitalism post-neoliberal, ceea ce ar putea semnifica revenirea statului la un model autoritar, notează cotidianul francez Le Monde. Această evoluție perturbă echilibrul instituțional și relațiile comerciale cu partenerii Statelor Unite.

”În fiecare săptămână, Donald Trump erodează ceea ce reprezentau, după cel de-al Doilea Război Mondial, valorile și unicitatea democrației americane. Își insultă aliații istorici, începând cu europenii, și se apropie de foștii inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a obține taxe vamale de la parteneri. Într-o manieră confuză și oportunistă, Trump se implică în activitatea companiilor într-un mod nemaiîntâlnit la predecesorii săi”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde.

id=”chapter-0″>Trump intervine direct în activitățile economice

Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor deține o cotă de 10% la compania Intel, producătoare de microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar al grupului MP Materials, care exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat intervenții similare în companii din industria apărării.

”Desigur, tendințe de acest fel existau și în timpul Administrației Biden, dar acum apare o certitudine: sub conducerea lui Trump, sistemul politic și capitalismul american – două elemente inseparabile – sunt pe cale de schimbare. Dorin Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a caracterizat acest moment ca «post-neoliberal». Aceasta nu înseamnă că neoliberalismul va dispărea, ci că va fi reconfigurat, cu o implicare mai directă a statului, nu doar în redistribuirea bunurilor sociale, ci printr-o acțiune autoritară, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, afirmă editorialistul.

Populismul autoritar este o altă caracteristică a noului sistem. Ungaria a fost un laborator al post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritare și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate cu susținerea consumului privat.

Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkeley din California, a remarcat aceleași trăsături în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019.

Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu caracteristici precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul pentru minorități. Ba chiar a contestat noțiunea de societate, prioritizând viața privată și familia.

”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a facilitat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând calea populismului autoritar. Profesorul Wendy Brown a observat cum, prin deconstrucția societății, prin dezindustrializare, care a slăbit solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, stârnind furia unor segmente ale populației față de eșecul politicilor economice. Aceasta, la rândul său, a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, conchide Marie Charrel.

De asemenea, autorul observă că, recent, și cotidianul Financial Times a subliniat, prin intermediul editorialistului Gillian Tett, apariția unei forme de „capitalism patriotic” în Statele Unite, un model economic similar cu cel chinez.

Foto: Profimedia

ANALIZĂ Instabilitatea globală afectează semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra consecințelor asupra politicii monetare