Noul sistem de acces va costa 45.000 de lei și va fi asigurat de Orange, fiind implementat doar la intrările Senatului. Accesul la Camera Deputaților va rămâne nemodificat, având o stație de metrou apropiată, facilitând accesul angajaților.

„Nu toată lumea are șofer și limuzină la scară!”

Pentru accesul pe partea opusă a clădirii Parlamentului, angajații trebuie să ocolească clădirea, cea de-a treia cea mai mare clădire administrativă din lume, ceea ce presupune un drum suplimentar de aproape un kilometru și jumătate.

„Mă așteptam la o soluție mai eficientă, având în vedere colaborarea dintre Senat și Camera Deputaților pentru un sistem unitar de înregistrare a prezenței. Instalarea sistemului doar la Senat este nepotrivită pentru unii dintre noi, care avem dificultăți de mobilitate. Este nejustificată obligarea noastră de a parcurge un drum suplimentar doar din această cauză”, a declarat un angajat nemulțumit.

Secretarul general, Mario Oprea, un liberal, a fost desemnat să conducă implementarea noilor măsuri de acces, conform indicațiilor fostului șef al Senatului.

O altă angajată se exprimă similar: „Este inacceptabil să forțăm angajații să parcurgă un drum suplimentar de o jumătate de oră, mai ales în perioadele caniculare.”

„Nu toată lumea are șofer și limuzină la scară!”

Angajat nemulțumit:

Implementarea noului sistem presupune și achiziția unei aplicații pentru managementul resurselor umane care să înregistreze orele lucrate, concediile și zilele libere ale angajaților.

Epopeea recunoașterii faciale

Presa a relatat că fostul șef al Senatului a solicitat instalarea unui sistem de recunoaștere facială pentru pontarea angajaților.

Angajații s-au opus, asemănând această măsură cu practicile autoritare. Ei au evidențiat preocupările privind GDPR, regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, argumentând că colectarea excesivă de date biometrice este interzisă și că acest tip de informații trebuie utilizat doar de către autoritățile competente cu un acord expres din partea persoanelor vizate.

Inițial, Senatul a negat intenția de a implementa recunoașterea facială, dar ulterior a fost publicat un document descriind schimbările planificate în procesul de acces.

Soluția propusă de departamentul IT al Senatului a constat în utilizarea unui card de pontare, recunoașterea facială urmând să fie efectuată de personalul Serviciului de Protecție și Pază, pe baza fotografiilor din sistem.

Șefii caută să ferească interesele protejate

O nouă serie de critici s-au manifestat după ce comunicatul oficial a permis înregistrarea prezenței angajaților aflați la domiciliu sau cu program flexibil, îngrijorându-i pe angajați că abuzurile vor fi posibile.

Potrivit informațiilor publicate, firma inițial desemnată pentru furnizarea sistemului (Tera Pixel), avea o structură redusă, cu un singur angajat, iar valoarea inițială a contractului era de 7.069 de euro.

Actual, costul total a crescut la 9.000 de euro odată cu schimbarea furnizorului.

Originea scandalului

Controversa a început în ianuarie, când Ilie Bolojan, pe atunci președintele Senatului, a anunțat concedieri, urmând ca numărul total de angajați să scadă de la 796 la 610.

Angajații au protestat, acuzându-l pe Bolojan de intenția de a elimina funcționarii indezirabili, în timp ce noi angajări ar fi fost realizate prioritar.

Bolojan a motivat măsurile prin justificări economice.

Atacuri în instanță și la CCR

Sindicatele au anunțat intenția de a contesta această decizie în instanță, argumentându-se că nu există date concrete care să justifice restructurarea.

De asemenea, sindicatele au evidențiat lipsa transparenței privind noile angajări realizate la Senatul.

Concedierile au fost depuse la Curtea Constituțională (CCR), fiind contestate de către unele organizații. CCR este programat să ia o decizie pe data de 27 martie.