Obiectivele prevăzute în programele naţionale pentru redresare şi rezilienţă (PNRR) trebuie finalizate cel târziu până în august 2026.

Întârzierile semnificative ale PNRR, semnalate de BNR

România are termene-limită, inclusiv pentru al doilea trimestru (T2) din 2026, ceea ce înseamnă că etapele trebuie finalizate cel mai târziu până la 30 iunie. Cu toate acestea, ţara se confruntă actualmente cu o întârziere importantă. Guvernul actual se află încă în faza de clarificări privind cererea a 3-a de plată, depusă în decembrie 2023. Campania electorală din 2024 a afectat semnificativ progresul lucrărilor la obiectivele PNRR.

Oficilii BNR au semnalat recent că implementarea PNRR este mult în urma programului şi că România riscă suspendarea plăților din cauza deficitului bugetar ridicat.

Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au fost întrebați despre stadiul realizării obiectivelor din trimestrele 1 și 2, precum și 3 și 4 ale anului 2023.

Conform informaţiilor furnizate de ministerul coordonator al PNRR, din cele 46 de obiective şi ţinte planificate pentru primele două trimestre ale anului 2023, doar 29 au fost finalizate, iar 17 sunt în curs de realizare. Aceasta înseamnă că, deşi ar fi trebuit finalizate până la 30 iunie conform calendarului iniţial din 2021, o parte importantă a obiectivelor nu au fost încă terminate.

Mai exact, sunt vizate următoarele obiective: 24, 59, 71, 76, 80, 116, 126, 158, 207, 227, 315, 316, 336, 367, 368, 420, 441.

Probleme la conducerea unor companii de stat

Printre obiectivele importante se numără implementarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea performanței financiare şi operaţionale la companii precum CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători şi Metrorex, conform standardelor OCDE. Unele companii sunt afectate de problemele la conducere şi de numirea de personal în sinecură, pe criterii politice.

Alte obiective includ adoptarea Strategiei privind transportul naval, intrarea în vigoare a unei noi legi a energiei, modificări legislative, implementarea strategiei naționale pentru hidrogen şi digitalizarea a minim 60 de instituţii de sănătate publică.

De asemenea, se aştepta adoptarea noii legi a salarizării unitare, o reformă esențială cu impact major asupra personalului din sectorul public.

Autoritățile guvernamentale sunt conștiente că modificările în legea salarizării vor genera nemulțumire, datorită necesității de a aproba noi grile salariale și plafonării sporurilor la maxim 20% din salariul de bază.

La sfârşitul lunii ianuarie 2025, Marcel Boloș a remarcat că noua lege a salarizării unitare ar trebui separată de cererea a patra de plată şi că implementarea ar putea fi posibilă abia din 2028.

Progrese lente în a doua parte a anului 2023

Situația este şi mai complicată dacă evaluăm implementarea obiectivelor din a doua parte a anului 2023. Din cele 38 de obiective şi ţinte, doar 14 au fost finalizate, iar 24 sunt în curs de realizare. Obiectivele respective sunt identificate prin numerele: 9, 25, 27, 34, 73, 109, 123, 128, 216, 231, 234, 239, 267, 329, 359, 364, 397, 417, 436, 442, 444, 496, 497, 519.

În această categorie de obiective întârziiate se găsesc proiecte ambițioase, precum împădurirea a minim 25.000 de hectare, modernizarea şi electrificarea unor linii feroviare (Arad-Timișoara-Caransebeș, Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, Constanța-Mangalia, Videle-Giurgiu), precum și dezvoltarea de noi servicii IT la vamă, actualizarea sistemului informatic pentru buget şi introducerea unui sistem de recunoaştere a meritelor medicilor.

Conform declarațiilor MIPE, cererea a 4-a de plată cuprinde obiectivele din primele două trimestre ale anului 2023. Oficialii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene au declarat că depunerea cererii nr. 4 la Comisia Europeană va avea loc după finalizarea negocierilor privind modificările la PNRR (estimat în T2/2025).