Compozitorul britanic Mark Wigglesworth îl caracteriza drept „irascibil, dezordonat, stângaci, nepoliticos și mizantrop”. Această imagine a fost adesea reflectată în portretele sale, care îl prezentau ca un bărbat grav, cu o privire penetrantă.

Reconstrucție facială după forma craniului compozitorului

În prezent, cercetătorul Cicero Moraes a realizat o reconstrucție facială detaliată a compozitorului, utilizând date despre craniul acestuia. „Fața rezultată emană o atitudine impunătoare”, a declarat Moraes.

Pentru această lucrare, el a folosit imagini vechi ale craniului, procurate de la Casa Beethoven din Bonn, inclusiv fotografii din 1863 de Johann Batta Rottmayer, completate cu măsurători din 1888.

Reconstrucția s-a bazat exclusiv pe forma craniului: Moraes a creat inițial contururi bidimensionale, apoi un model 3D utilizând tomografii virtuale și date despre grosimea țesuturilor moi, prelevate de la oameni europeni contemporani.

Ulterior, a fost modelat nasul și conturul facial, toate aceste date fiind combinate pentru a obține o imagine de bază.

Ajustări cu ajutorul inteligenței artificiale

După finalizarea structurii, cercetătorul a adăugat detalii precum coafură și îmbrăcăminte, inspirându-se din celebra reprezentare a lui Beethoven din 1820, pictată de Joseph Karl Stieler.

Ultimele ajustări au fost realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Craniul, deși afectat de modificări post-mortem din 1827, a fost considerat compatibil cu o mască facială realizată în timpul vieții compozitorului.

Într-o publicație online, Wigglesworth a subliniat că, în ciuda reputației sale dificile, Beethoven putea fi și „spiritual, generos, amuzant și îngrijitor”.

El considera că surzenia a accentuat tendințele impulsivo și irascibile ale acestuia. Conform unui contemporan, „cu vârsta și pierderea auzului, aspectele întunecate ale personalității sale s-au accentuat”.

Moraes crede că geniul muzical al lui Beethoven nu poate fi separat de complexitatea sa personală: „Am analizat creativitatea, perseverența în fața surdității, capacitatea de concentrare și rezolvare a problemelor. A fost un studiu emoționant, în care m-am regăsit și eu în anumite trăsături. Diferența este că eu am beneficiat de sprijin psihologic, în timp ce Beethoven s-a refugiat în muzică pentru a face față haosului din viața sa”.

Studiul a fost publicat în revista științifică OrtogOnLineMag.