Datoria publică a României, o problemă în dezbatere după două decenii de aderare la UE. Cine a contractat împrumuturile și ce s-a întâmplat cu fondurile?

Analizând evoluția datoriei publice ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) pe diferite guvernări (2001-2024), se observă două perioade semnificative de amplificare a acesteia. Criza financiară din 2009-2010 a generat o creștere a datoriei cu 16,7 puncte procentuale, ajungând la 29% din PIB la finalul lui 2010, de la 12,3% cât era la sfârșitul lui 2008.

O altă perioadă de creștere accentuată a avut loc în 2020-2021, când pandemia a determinat o majorare a datoriei cu 13,3%, de la 35% din PIB la sfârșitul lui 2019, ajungând la 48,3% din PIB la finalul lui 2021.

Cele mai mari creșteri lunare medii ale ponderii datoriei publice în PIB au fost înregistrate în timpul guvernărilor Ungureanu (+1,07% din PIB), Orban (+0,77% din PIB) și Boc (+0,56% din PIB).

În schimb, guvernările Tudose (-0,44% din PIB) și Cioloș (-0,07% din PIB) au înregistrat scăderi ale ponderii datoriei în PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Investiții publice record în timpul Guvernului Ciolacu 2024

Însă, cum s-au utilizat fondurile împrumutate și ce investiții în infrastructură, educație, sănătate și agricultură s-au realizat?

Datele oficiale furnizate de Consiliul Fiscal, pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor, arată că în anul 2024 Guvernul Ciolacu a înregistrat creșteri semnificative ale investițiilor publice din fonduri naționale.

În ultimii 5 ani, volumul investițiilor din surse proprii și împrumuturi este de 74 miliarde lei în 2024, 38,7 miliarde lei în 2023, 35,4 miliarde lei în 2022, 30,8 miliarde lei în 2021 și 31,6 miliarde lei în 2021.

Investițiile din 2024 din fonduri interne au depășit suma investițiilor realizate în anii precedenți (2022 și 2023) cu 11,6 miliarde lei, depășind și investițiile din 2020 și 2021.