În mediul digital din ce în ce mai complex, infractorii cibernetici își perfecționează constant tehnicile. Autoritatea Națională pentru Securitate Cibernetică (ANSC) avertizează cu privire la o nouă și sofisticată escrocherie telefonică.

Frauda începe de cele mai multe ori cu un apel telefonic, un fals agent al forțelor de ordine. Utilizând un ton autoritar și amenințător, individul pretinde că un infractor internațional, căutat de Interpol, a încercat să utilizeze datele personale ale victimei pentru a contracta o creditare. Gravitatea acuzației amplifică starea de panică, determinând victima să coopereze fără a-și pune prea multe întrebări.

Victima este informată că urmează să primească un document oficial și i se citesc articole de lege pentru a-i accentua senzația de realitate. Pentru a „dovedi” identitatea, agresorul trimite o fotografie cu un act de identitate al forțelor de ordine – un fals, dar foarte convingător.

Schema continuă cu implicarea unui presupus specialist al Băncii Naționale a României (BNR), care confirmă gravitatea situației și pretinde a monitoriza tranzacțiile bancare. Sunt incluse și documente false, aparent semnate de oficialități, pentru a da o ștampilă de autenticitate.

Capcana de comunicare (Telegram) și amenințările disimulate

După ce victima înghite povestea falsă, „specialistul BNR” propune transferul conversației pe aplicația Telegram, sub pretextul securității. Aici începe colectarea datelor personale și financiare.

În conversația de pe Telegram, victima este solicitată să trimită extrase de cont și alte informații sensibile. Comunicațiile sunt însoțite de amenințări că nu are voie să se adreseze nimănui (nici unui avocat) despre investigație, sub amenințarea unei presupuse arestări imediate.

Pentru a crește presiunea psihologică, infractorii sugerează că o evaluare poligrafică (detectoare de minciuni) ar fi necesară. Frica și intimidarea devin principalele instrumente pentru a împiedica victima să solicite ajutor sau să verifice informațiile primite.

Experții ANSC evidențiază pericolele schemei: combină apeluri cu numere false (spoofing), documente false de înaltă calitate, manipulare emoțională și utilizarea unor platforme alternative de comunicare pentru a fura date sensibile.

Cum să te protejezi de aceste fraude: sfaturi practice

În fața noilor amenințări, ANSC recomandă următoarele măsuri de precauție:

• Nu divulga niciodată informații personale sau bancare la telefon, indiferent de cât de convingătoare pare persoana de la celălalt capăt al firului.
• Închide imediat apelul și sună la numărul oficial al instituției respective pentru a verifica autenticitatea solicitării.
• Evita conversațiile pe aplicații de mesagerie instant, mai ales dacă ți se cere mișcarea discuției.
• Verifică imaginile primite (cum ar fi legitimațiile sau documentele false) folosind un instrument de căutare inversă a imaginilor.
• Nu instala aplicații de control la distanță solicitate de persoane necunoscute.
• Nu te lăsa intimidat de limbajul amenințător sau de citarea unor articole de lege – instituțiile oficiale nu procedă astfel initial.
• Controlează-ți frecvent conturile bancare și setează alerte pentru orice tranzacție suspectă.

În lumea digitală expusă atacurilor sofisticate, vigilența continuă este cea mai importantă formă de protecție. Instituțiile oficiale nu vor solicita niciodată date sensibile prin telefon, mesaje sau solicitarea mutării discuției pe aplicații neautorizate, astfel că trebuie să fii atent și informat pentru a nu cădea victimă.