9 noiembrie 1989. Căderea Zidului Berlinului, simbol al diviziunii între libertate și autoritarism. În Europa Centrală și de Est, vântul schimbărilor a adus și o briză de democrație. Oamenii și-au recâștigat dreptul la opinie, exprimare și, mai ales, dreptul de a vota conform conștiinței și nu datorită influenței partidelor. Astăzi, la 36 de ani după acest eveniment istoric, care a marcat sfârșitul regimurilor comuniste pe continent, Europa pare să își fi construit un nou zid pentru a se proteja și de voința poporului. Partidele antisistem câștigă scrutinurile, dar evită să preia puterea.

Ronald Reagan: „Dărâmați acest zid”

155 de kilometri și 4 metri înălțime separau locuitorii de adevărata libertate democratică. Zidul Berlinului a fost mult timp un simbol al diviziunii Germaniei învinse și al cortinei de fier ce împărțea Europa între libertatea Occidentului și regimurile autoritare din Est. În 1987, în fața Porții Brandenburg, președintele SUA, Ronald Reagan, îi cerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov să dărâme Zidul Berlinului.

J.D. Vance: „Nu există loc pentru ziduri de protecție”

La 36 de ani distanță, în același spațiu geografic, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a criticat politicile Uniunii Europene într-un discurs dur. A vorbit despre persoanele arestate pentru opiniile lor, precum și despre anularea alegerilor bazată pe suspiciuni fragile ale serviciilor de informații și presiuni externe din partea vecinilor continentali.

„Democrația se sprijină pe principiul sacru: vocea cetățenilor contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respectă acest principiu sau nu. Oamenii din Europa au dreptul la voce.”

14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance solicită liderilor europeni să renunțe la „firewalls”

Ce reprezintă „cordoanele politice sanitare” ale Europei?

În discursurile oficiale, „cordoanele sanitare politice” din Europa simbolizează strategiile utilizate de partidele democratice pentru a izola formațiunile extremiste, populiste sau anti-democratice. Obiectivul este de a preveni accesul acestora la guvernare sau influența în deciziile legislative. Fenomenul s-a amplificat după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă, precum Rassemblement National din Franța, Alternative für Deutschland din Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, aceste „zidi de protecție” sunt construiți prin alianțe politice unite împotriva formațiunilor anti-sistem, iar în practică, pot fi folosite și alte mecanisme institutionale pentru stoparea avansului acestora.

„Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul țării”

Deși rămân în memoria colectivă, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-un scenariu distopic. În est, de-a lungul zidului, existase un coridor izolat, bine păzit, numit „fâșia morții”, care împiedica cetățenii est-germani să se apropie de frontieră. În cei 28 de ani de existență, au fost numeroase încercări de a trece în vest, unele fatale. După căderea zidului, bucăți din construcție au fost amplasate în diverse colțuri ale lumii, devenind simbol al unității în fața divizării. Nimeni nu și-a imaginat că această barieră ar putea renaște în alte forme, invizibile, în numele democrației.

Alternativa pentru Germania (AfD), în fruntea majorității din fostul RDG

Analistul politic Ștefan Popescu explică paradoxul situației din Germania, la 36 de ani de la reunificare.

„În ciuda a peste trei decenii de integrare politică și economică, în interiorul Germaniei persistă o frontieră invizibilă. La alegerile din februarie 2025, landurile din Est au plasat pentru prima dată partidul Alternativa pentru Germania (AfD) în poziția de lider. În Saxonia, formațiunea național-conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, consolidându-și prezența în fostele teritorii ale RDG.”

Diferențele economice sunt încă prezente: salarii mai mici, infrastructură inegală, oportunități limitate de carieră. În plus, persistă un sentiment general de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a reprezentat mai mult o anexare decât o fuziune egalitară. Occidentalii au preluat nu doar firmele și capitalul, ci și funcțiile cheie în administrația est-germană, alimentând sentimentul de dominație culturală și politică.

Rezultatele alegerilor din septembrie 2024, în landurile Turingia și Saxonia, unde AfD a obținut succese istorice, reflectă probleme structurale și reprezintă o provocare pentru coaliția cancelarului Olaf Scholz.

Partidul Alternativa pentru Germania a fost al doilea cel mai votat în Turingia, cu 32,8%, depășind social-democrații. Aceștia au fost nevoiți să formeze alianțe cu formațiuni tradiționale pentru a menține puterea, evitând astfel influența extremismului.

Rassemblement National – principala forță de opoziție în Franța

În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție în Franța. Platforma naționalistă, anti-imigrare și eurosceptică, condusă de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de Marine Le Pen, atrage un număr tot mai mare de adepți.

Jordan Bardella și Marine Le Pen

Potrivit ultimelor sondaje, formațiunea lui Bardella pare să aibă șanse să obțină rezultate remarcabile la următoarele alegeri parlamentare.

Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România?

Pe 24 noiembrie, cetățenii români au fost convocați la urne pentru primul tur al scrutinului prezidențial. Pe buletinul de vot erau înscriși 14 candidați.

Printre candidați s-a numărat și Călin Georgescu, un independent care a surprins prin performanța sa, având să ajungă în turul al doilea al alegerilor, alături de Elena Lasconi, candidată USR.

Decizia CCR de anulare a alegerilor din 6 decembrie 2024

Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea scrutinului prezidențial, stabilind reluarea alegerilor în întregime, conform comunicatului oficial al CCR.

Decizia a fost adoptată în timp ce votul pentru turul al doilea era în desfășurare în diaspora. Anunțul a venit cu două zile după desecretizarea documentelor CSAT, care ar fi fost interpretate ca abuzive, fiind suspectată implicarea Rusiei în operarea electorală pentru candidatul independent Călin Georgescu.

„Cadrul de blocare” împotriva partidului AUR în România

Imaginată ca un mecanism pentru blocarea accesului la guvernare al formațiunii AUR, o „protocol sanitar” a permis coaliției formate de PSD și USR să conducă. În ciuda acestora, AUR, condus de George Simion, păstrează aproximativ 40% în sondaje și continuă să fie relevant din punct de vedere electoral.

Ședința coaliției, iulie 2025

„Cordonul sanitar” în Belgia

Politica de izolare a Vlaams Belang a fost menținută la nivel național, dar a fost relaxată în unele consilii locale după alegerile din 2024. Vlaams Belang, anterior cunoscut ca Blocul Flamand, este un partid populist de extremă dreaptă, fiind cel mai votat în ultimul scrutin în Flandra.

Tom Van Grieken, președintele Vlaams Belang

„Cordonul sanitar” în Austria

După alegerile din septembrie 2024, partidul de extremă dreaptă FPÖ a obținut rezultate semnificative. Partidele principale au declarat inițial că nu vor colabora cu FPÖ, instaurând astfel un „cordon sanitar” în negocieri. În 2025, însă, s-au purtat negocieri care au condus la formarea unui guvern fără participarea FPÖ.

Herbert Kickl, liderul FPÖ

„Cordonul sanitar” în Olanda

La Haga, de mult timp condusă de Mark Rutte, majoritatea partidelor tradiționale au aplicat un cordon sanitar față de PVV (Geert Wilders). După alegerile din 2024–2025, fenomenul a continuat: PVV rămâne puternic în preferințe electorale, dar este exclus din negocierile de formare a guvernului, deși multe teme promovate de formațiune au fost adoptate de alte partide. În cadrul acestui cadru, premierul a devenit Dick Dehmel, fost director al Serviciului de Informații și Securitate.

Geert Wilders, liderul PVV

„Cordonul sanitar” în Portugalia

După ascensiunea formațiunii Chega, din 2019, s-a încercat menținerea unui cordon politic. În campania legislativă din 2024, majoritatea partidelor, inclusiv cele de centru-dreapta, au reiterat mesajul „Nu înseamnă nu” față de negocieri cu Chega, demonstrând o practică de izolare similară unui cordon politic.

„Cordonul sanitar” în Suedia

Există un cordon sanitar în privința Sweden Democrats, dar acesta a fost relaxat în anul 2022, când partenerii din centru-dreapta au început să coopereze cu formațiunea. În 2022, Moderații, Creștin-Democrați și Liberali au încheiat acordul Tidö, sprijinindu-l pe SD în guvernul de centru-dreapta. În urmă cu câțiva ani, SD era complet izolat, însă acum continuă să fie stigmatizat, dar și implicat în negocieri politice.

„Cordonul sanitar” în Slovenia

De la alegerile din 2018 și până în prezent, scena politică slovene a practicat o formă de izolare față de partidul SDS (Janez Janša). După 2022–2024, aceste practici, deși au fost mai puțin stricte, au persistat, fiind folosit drept instrument de control politic.

Viktor Orban, premierul Ungariei, și Janez Jansa, liderul SDS

„Cordonul sanitar” în Italia

După victoria lui Giorgia Meloni, la Roma, în ciuda criticilor europene, Fratelli d’Italia a devenit formațiunea de guvernământ. La nivel european, în 2024, s-au purtat discuții și s-au adoptat voturi pentru restricționarea influenței partidelor italiene, chiar și în PE. În ciuda acestei situații, Meloni a format, alături de AUR (România) și Mateusz Morawiecki (Polonia), Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, pentru a contrabalanța influența și criticile.

George Simion, președintele AUR, și Giorgia Meloni, premierul Italiei

„Cordonul sanitar” în Parlamentul European

În iulie 2024, grupurile politice mai moderate au coezionat pentru a respinge candidaturi din partea extremelor. S-au făcut eforturi pentru blocarea ocupării posturilor de vicepreședinți, fiind descrise astfel măsuri de „cordon sanitar” la nivelul Parlamentului European.

La mai puțin de o lună de la acest moment, la București se va aniversa un an de la anularea scrutinului prezidențial, când 10 milioane de voturi validez au fost ignorate fără dovezi concrete.

Când votul, fundamentul democrației, este compromis, Zidul prăbușit acum 36 de ani se reconstruiește în tăcere.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• ALEGERI în Germania: AfD obține rezultate istorice în Turingia. O lovitură pentru coaliția de guvernare
• Republica Română și consecințele anulării alegerilor prezidențiale. UE avansează spre un centru de combatere a „dezinformării” de la Moscova și Beijing
• Decizia CCR de invalidare a scrutinului electoral. Procesul electoral va fi reluat în întregime, iar noul calendar va fi stabilit de guvern