„Pentagonul plănuiește reducerea participării la anumite comitete consultative NATO, reprezentând cel mai recent semnal al strategiei administrației Trump de diminuare a prezenței militare americane în Europa, conform unor surse autorizate”, dezvăluie în această seară publicația Washington Post. Jurnaliștii menționează că această retragere a personalului din structurile NATO urmează altor două inițiative ale Armatei americane: ieșirea din România și sistarea sprijinului pentru statele baltice.

Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul suprem al Forțelor aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei SUA (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a discuta despre angajamentele României în cadrul NATO, sub conducerea administrației Trump.

Statele Unite se retrag din Centrele de Excelență ale NATO

„Această decizie va afecta aproximativ 200 de militari și va reduce semnificativ implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care au rolul de a forma forțele NATO în zone strategice precum cel naval.

În loc să se retragă complet, Pentagonul planifică să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se finalizază, un proces ce poate dura ani de zile, conform unei surse oficiale americane apropiate situației. Participarea SUA în aceste centre nu se va încheia definitiv, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post.

„Această decizie a fost analizată de mai multe luni, potrivit a doi oficiali americani, unul afirmând că nu are legătură cu amenințările tot mai crescute ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Aceste controverse au atras reacții negative din partea liderilor europeni și a unor membri ai Congresului, care tem că Trump poate provoca o ruptură gravă și inutilă în alianță.”

Pentagonul și NATO nu au făcut declarații oficiale pe această temă.

„Sub administrația Trump, militarii americani s-au retras din Europa, în timp ce administrația exercită presiuni asupra aliaților pentru o responsabilizare mai mare în apărarea continentului.

Anul trecut, Pentagonul a anunțat unele retrageri, cum ar fi ieșirea unei brigăzi din România și reducerea asistenței de securitate pentru cele trei națiuni baltice, în contextul temerilor privind un conflict direct între NATO și Rusia, ca urmare a invaziei Ucrainei.

Sub influența administrației Trump, Alianța a convenit iarna trecută să crească cheltuielile militare la 5% din PIB în următorii 10 ani, cu o țintă de 1,5% pentru infrastructură și proiecte civile.

Legislatorii americani, inclusiv unii republicani importanți, s-au opus acțiunilor administrației în Europa și încearcă să sinalizeze continuarea finanțării programelor de sprijin pentru securitate, în ciuda recomandărilor Pentagonului.

Congresul a adoptat de asemenea legislație ce prevede consultări cu guvernul înainte de orice reducere majoră a prezenței militare în Europa, această cerință aplicându-se dacă numărul total de militari americani scade sub 76.000, în condițiile în care numărul actual este de aproximativ 80.000.

Deși personalul retras reprezintă o proporție redusă din trupele staționate în Europa, autoritățile actuale și foste consideră că această retragere ar putea afecta semnificativ alianța, diminuând expertiza militară americană.

„Avem o experiență operatională solidă, iar o parte din personal contribuie la aceste center. O reducere ar putea duce la un exod de specialiști”, a afirmat Lauren Speranza, oficial de înalt rang în Pentagon în timpul administrației Biden. „Retragerea personalului american ar putea cauza o pierdere semnificativă de cunoștințe militare.”

Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu are forță”

„Cred că NATO a fost benefică – uneori supraevaluată, alteori subestimată. Fără prezența noastră, NATO nu ar fi atât de puternică”, a declarat Donald Trump într-o conferință de presă la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat.

Președintele SUA a menționat că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează, având în vedere că mandatul său se apropie de sfârșit și relațiile cu UE sunt complicate.

„Se comportă uneori dur atunci când nu sunt prezent, dar când sunt, ne tratează bine. Statele trebuie să-și refacă ordinea, iar politica de energie verde și imigrare trebuie să fie reevaluate”, a explicat liderul american.

Nicușor Dan a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor aliate din Europa (SACEUR) și șeful Comandamentului European al Armatei SUA (USEUCOM)

Ieri, președintele României, Nicușor Dan, l-a primit la Palatul Cotroceni pe generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor aliate din Europa și al Comandamentului European al Armatei SUA.

Administrația Prezidențială a transmis într-un comunicat oficial că a apreciat implementarea Operației NATO Eastern Sentry, menită să întărească poziția de descurajare și apărare a Alianței pe întregul front estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Nicușor Dan a oferit „garanții că România va rămâne un partener credibil și responsabil în cadrul NATO, respectând angajamentele în plan operațional și bugetar, conform țintei stabilite în cadrul Summitului NATO de la Haga din 2025”.

Comunicatul oficial subliniază că generalul Grynkewich a recunoscut importanța României pentru securitatea și stabilitatea din regiunea Mării Negre, precum și contribuția esențială a țării noastre la securitatea europeană și euroatlantică.

„De asemenea, SACEUR a evidențiat că NATO monitorizează evoluțiile de securitate regionale și adopta măsuri pentru a descuraja acțiunile ostile, consolidând apărarea comună a întregului teritoriu al Alianței. Președintele Nicușor Dan și generalul Grynkewich au reafirmat angajamentul comun de a întări parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite în domeniul apărării”, conform Administrației Prezidențiale.

RECOMANDĂRI OPINIE

„Grynch” primit de Nicușor Dan la Cotroceni: „Operațiunea NATO Eastern Sentry va consolida apărarea flancului estic”

România s-a decis. În conflictul SUA-Europa, ne aliniem cu UE, anunț de la consilierul lui Nicușor Dan, Valentin Naumescu