Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a răspuns publicly după criticile aduse de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, legate de campaniile de dezinformare online. El a afirmat că ANCOM nu are atribuții directe în combaterea dezinformării și a catalogat declarațiile ministrului ca fiind nefondate.

Mesajul oficial al ANCOM

Pavel Popescu a declarat că, în contextul controverselor, colegii din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost ținta unui atac pe rețelele sociale. El a subliniat că legislația DSA nu conferă ANCOM atribuții clare pentru contracararea campaniilor de dezinformare.

„Conform legislației, ANCOM nu are pârghii directe în lupta împotriva dezinformării,” a spus Popescu. El a adăugat că, pentru cazurile FIMI (Fake Information Mitigation Initiatives), atribuțiile revin Ministerului Afacerilor Externe, condus de colegii doamnei ministru Buzoianu.

Aspecte legislative și proceduri

Popescu a explicat că regulamentul european privind dezinformarea este în mare parte vag definit. El a menționat eforturile de la nivel european de a modifica aceste reguli, ca parte a luptei împotriva campaniilor dezinformare.

Platformele de social media dispun de proceduri clare pentru raportarea dezinformării, fake news și încălcări ale drepturilor utilizatorilor. ANCOM precizează că, pentru a se adresa arbitrului DSA, utilizatorii trebuie să folosească aceste canale și să prezinte dovezi ale utilizării lor.

ANCOM primește zilnic zeci de sesizări, pe care le soluționează cu rapiditate, explicând actorilor relevanți modul de funcționare al Regulamentului European al DSA. Popescu a afirmat că această comunicare a fost receptată pozitiv și că instituția învață treptat legislația, construind un feedback constructiv.

Un exemplu concret de dezinformare contracarată

Popescu a detaliat o situație în care ANCOM a intervenit pentru contracararea unei campanii de dezinformare. Potrivit acestuia, o postare de pe pagina unui partid politic, sponsorizată cu fonduri publice și distribuită de colegi miniștri, a fost fals atribuibilă institutiei.

El a enumerat afirmațiile false și realitatea fiecăreia:
– „A plătit 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) pentru șapte angajați” este fals, salariile fiind de maximum 3.000 de euro lunar pentru fiecare.
– „A cheltuit 150.000 de euro pentru protocol” s-a dovedit a fi cheltuială pentru reprezentarea României la Geneva în cadrul ITU, pentru trei săptămâni, cu 500 de oficiali din 200 de țări.
– „A acordat premii de 3,6 milioane de lei, nerambursate” nu a fost cazul, deoarece aceste plăți nu au avut loc, fiind explicate în fața comisiei.

Pentru aceste falsuri, ANCOM a răspuns cu comunicare strategică, transparentă și bazată pe adevăr, însă campania de dezinformare continuă în spațiul public.

Reacția ministrului Buzoianu și controversele create

Diana Buzoianu a declarat, într-un mesaj pe Facebook, că a participat la o ședință organizată de ANCOM, unde a întrebat despre atribuțiile instituției în combaterea fake news-urilor. Ea susține că reprezentanții ANCOM i-au răspuns că regulamentul european nu prevede atribuții specifice în domeniu și că instituția urmărește doar mecanismele de aplicare.

Ministrul a mai menționat că a solicitat clarificări privind posibilitatea de a avea reprezentanți ai platformelor sociale în România pentru a raporta cazurile grave. Reprezentanții ANCOM i-au spus că regulamentul nu prevede acest drept pentru cetățeni și că intervențiile sunt discutabile, lăsând decizia în mâinile Parlamentului.

Buzoianu a concluzionat că a plecat de la ședință fără certitudinea dacă autoritățile actuale pot proteja eficient drepturile cetățenilor sau dacă există o sabotare a eforturilor de protecție.

Contextul declarațiilor

Critica ministrului Buzoianu a venit după ce a afirmat că a întrebat despre atribuțiile ANCOM în combaterea fake news-urilor și despre lipsa unor reprezentanți ai platformelor sociale în România. Ea a spus că reprezentanții ANCOM au răspuns că regulamentul european nu prevede clar aceste atribuții și că legislația trebuie modificată pentru a introduce astfel de drepturi.

Această reacție a generat o dispută publică între instituții și a adus în discuție limitele și competențele ANCOM în domeniul combaterii dezinformării online.