Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a declarat printr-un text publicat pe blogul personal că economia României nu ar fi funcționat în 2025 la nivelul dorit, similar cu anul 2024. Oficialul susține că declinul economic a fost previzibil și că ajustările fiscal-bugetare au fost necesare pentru a menține stabilitatea finanțelor publice.
Contextul economiei românești în 2024 și 2025
Deși oficialul nu atribuie declinul economic administrațiilor locale, el menționează că problemele au fost cauzate de dezechilibre macroeconomice și reducerea cererii interne. Marinescu explică că deteriorarea balanței externe și deficitul bugetar au forțat adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală.
Motivul pentru măsurile de austeritate
În analiza sa, viceguvernatorul precizează că derapajul deficitului bugetar și slăbiciunea contului extern au făcut imperative intervențiile pentru stabilizarea macroeconomică. Marinescu afirmă că ajustările au fost commandate pentru a limita vulnerabilitățile industriei și pentru a preveni impacte mai grav asupra economiei.
Rolul consumului și politica fiscală
Marinescu evită să pună pe seama administrațiilor locale declinul economic și subliniază că reducerile de consum au avut un impact semnificativ. În același timp, el argumentează că nu există alternative viabile pentru politica de consolidare fiscală, afirmând că orice alte măsuri ar putea destabiliza și mai mult economia.
Importanța aderării la OCDE
În plus, viceguvernatorul BNR menționează că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea aduce un plus de până la 1% din PIB. Acest pas ar putea influența pozitiv imaginea și stabilitatea financiară a țării.
Situația economică actuală și perspective
Economia României se află în recesiune tehnică, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță că se revine pe o „traiectorie ascendentă”. Cu toate acestea, oficialii recunosc dificultățile momentului și afirmă că măsurile luate sunt necesare pentru menținerea stabilității.
< p>Cosmin Marinescu a evidențiat importanța continuării consolidării fiscale în condițiile actuale și a subliniat riscurile unui eventual unwinding, care ar putea duce la declanșarea unor consecințe grave asupra rating-ului de țară, cu efecte negative asupra economiei și stabilității financiare românești.
