Într-o ediție transmisă în direct de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan analizează critic modul în care mai multe state europene, inclusiv România, au susținut ratificarea tratatului UE-Mercosur, evidențiind diferențele dintre discursul anumitor lideri europeni și decizia finală de la Bruxelles. Urmărește integral emisiunea Marius Tucă Show.

Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Valentin Stan oferă o critică dură asupra retoricii Partidului Social Democrat, care ar fi căutat vinovați pentru decizia de vot pozitiv a României privind tratatul Mercosur. Expertul susține că responsabilitatea principală revine Guvernului, dar sugerează și influența președintelui francez Emmanuel Macron asupra acestei decizii, exercitată prin presiuni asupra factorilor de decizie de la București.

PSD-istii plâng abia acum, după anunțarea acordului, afirmând că nu au fost informați corect. Și, surprinzător, au emis un comunicat în care solicită să li se acorde credit, deși trebuie să fie conștienți că responsabilitatea pentru aprobarea acestui acord aparține Guvernului, decizia fiind luată de Nicușor. Țoiu este doar ministru de externe. Nu au negociat cu nimeni, ci au fost instruiți de Macron. Macron s-a opus, dar aceasta a fost o manevră de comunicare. Bardella afirmă că Macron minte, deoarece votul în cadrul COREPER s-a realizat pe bază de majoritate calificată. Franța, Polonia, Irlanda, Austria și Ungaria s-au opus, în timp ce Belgia s-a abținut. România a votat pentru. Formulă de vot: majoritate calificată pe bază de dubla majoritate, introdusă prin Tratatul de la Lisabona. Pentru aprobarea unei inițiative, trebuie îndeplinite două criterii: cel puțin 15 state membre, reprezentând 55% din populație și o majoritate de cel puțin 65%. Chiar și fără România, condițiile s-ar fi îndeplinit, România având doar 4,2% din populația totală a Uniunii. În cazul unei abțineri, votul nu ar fi fost blocant, ținând cont de procentajul minim de 35%.

Valentin Stan clarifică, de asemenea, inconsistența dintre discursul liderilor europeni și votul din Parlamentul European. În cazul președintelui Macron, care s-a declarat susținător al acordului, Franța a votat totuși împotrivă, retorica sa fiind schimbată de tensiunile și protestele din Paris, explică expertul.

Macron are interese complexe cu Germania și alte țări din UE, fiind sub presiunea fermierilor francezi, astfel că a pretins susținere. Belgienii s-au abținut din cauza problemei cu fermierii, fără a vota împotrivă. În cazul României, mizând pe un vot ‘pentru’ pentru a evita blocajele se înțelege că s-a urmărit o decizie conformă cumajoritatea calificată. În cadrul discuției, Macron a declarat că negocierile din Brazilia și avansurile din Uniune indică faptul că acordul este în direcția bună, iar criticile referitoare la ratarea ritmului propus de Ursula von der Leyen sunt deturnate de dorința de a păstra interesele agricole franceze. La discuție, Macron a subliniat că Ursula a făcut tot posibilul, iar eventuale întârziere sau reticență trebuie privite ca o problemă de ritm și nu de intenție.