USR critică proiectul de lege privind transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor, considerând că această măsură aduce riscuri pentru societatea civilă și libertățile individuale. Reprezentanții formațiunii își exprimă opinia printr-un mesaj public pe Facebook, îndemnând deputații să nu voteze această lege, pe care o describă drept iliberală.

Contextul legislativ și prevederile proiectului

Proiectul, adoptat de Senat cu majoritate de voturi, prevede obligativitatea declarației anuale a tuturor surselor de finanțare și a veniturilor organizațiilor non-profit, precum asociații, fundații și federații. Legea impune ca ONG-urile să publice numele donatorilor care oferă peste 5.000 de lei, iar nerespectarea acestor reguli poate duce la suspendare sau dizolvare.

Reacțiile USR

USR a lansat un mesaj dur în care acuză legea de caracter iliberal. Formațiunea afirmă că statul deja deține toate informațiile relevante prin declarațiile la Ministerul Finanțelor și prin formularele 230 depuse la ANAF. Nu consideră că legea adaugă transparență, ci o interpretare aparentă, atenționând că măsura poate avea efecte de intimidare și descurajare a donării pentru cauze sensibile, precum drepturile omului, mediul sau presa liberă.

Reprezentanții USR susțin că această lege va pune organizații ce activează în domenii vulnerabile în situații dificile. Ei argumentează că măsura ar muta puterea de la cetățean la stat și ar scădea libertatea de exprimare și implicare civică.

Opinia experților și avizele negative

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative cu privire la proiect. Aceste organisme au subliniat că publicarea numelor donatorilor riscă să descurajeze donațiile, mai ales pentru cauze importante și sensibile. Peste 700 de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă de opoziție față de proiect.

În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat o lege similară în Ungaria, semnalând riscuri pentru libertățile societății civile. Modelele urmate sunt structuri legislative din Rusia, Slovacia și Ungaria, toate promovând mai mult control asupra finanțării ONG-urilor în numele transparenței.

Dezbaterile și pozițiile în Parlament

Legea urmează să fie discutată și votată de Camera Deputaților. Reprezentanți ai USR și ale altor partide îndeamnă deputații să se opună, afirmând că proiectul nu ajută la transparență, ci limitează libertățile civice și creează un climat de frică pentru donatori și organizații.

„Nu votați această lege. Nu votați împotriva mamei care donează pentru un copil bolnav. Nu votați pentru a pune România pe lista Rusiei și Belarusului”, scriu oficialii USR în mesajul lor.

Perspectiva unor experți și interpretări

Istoricul Marius Oprea afirmă că legea, dacă va fi adoptată, poate avea și un avantaj, fiindcă ar putea ajuta la identificarea finanțării ilicite, inclusiv a fondurilor provenite din surse rusești. El menționează că legea poate dezvălui sursele de finanțare ale unor entități, inclusiv cele ale rușilor, și astfel ar putea contribui la combaterea spălării banilor și a finanțărilor ilegale.

Oprea explică că existența unor astfel de reguli ar putea ajuta și la prevenirea infiltrărilor financiare ale unor state sau entități care încearcă să influențeze societatea civilă din România.

Alte puncte de vedere și implicații

Dezbaterea include și argumente conform cărora legea poate fi folosită pentru intimidarea organizațiilor care activează în domenii sensibile precum protecția copilului, drepturile omului sau mediul. Răzvan Savaliuc susține că ONG-urile se victimizează și acuză că legea ar avea ca scop controlul și limitarea activităților civice.

Unele opinii atrag atenția că măsura este parte a unui model utilizat și în alte țări, cu un trecut problematic în privința libertăților, și că în România, această lege ar putea avea efecte de restrângere a libertății consfințite în legislația europeană.

Legea se află acum în faza finală de dezbatere politică și politicienii sunt chemați să decidă dacă vor aproba sau vor respinge proiectul legislativ.