Ungaria continuă să achiziționeze petrol rusesc, chiar dacă există alternative de import, potrivit unui raport recent. Analiza arată că banii economisiți prin prețurile mai mici pentru petrolul rusesc nu aduc beneficii consumatorilor maghiari, ci se transformă în profituri pentru compania petrolieră MOL, controlată parțial de fundații cu legături cu premierul Viktor Orban.

Impactul achizițiilor de petrol rusesc asupra prețurilor și veniturilor

Prețurile la combustibili în Ungaria erau cu 18% mai mari în 2025 față de Cehia, deși Ungaria cumpără petrol mai ieftin din Rusia, iar Cehia achiziționează combustibil din surse alternate, mai costisitoare. Raportul contrazice astfel declarațiile lui Orban, conform cărora achiziția petrolului rusesc ar avea ca scop reducerea prețurilor pentru consumatori.

Veniturile companiei MOL au crescut cu 30% de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, indică analiza. În aceste condiții, profitul generat de vânzarea de petrol ieftin nu este redistribuit consumatorilor, ci se consolidează în buzunarele distribuitorului monopolist, notează raportul.

Dependența energetică și rutele de aprovizionare

Ungaria primește țițeiul rusesc prin conducta Drujba, care traversează Ucraina și este conectată la conducta Adria, tranzitând Croația. Aceasta din urmă aduce petrol din Mediterana și are o capacitate suficientă pentru a satisface nevoile Ungariei și Slovaciei. Costurile de tranzit pentru această conductă sunt de 1,7 ori mai mici comparativ cu cea a Drujba.

Deși țițeiul rusesc este cu 20% mai ieftin decât cel din alte surse, reducerea costurilor nu s-a tradus în scăderi ale prețurilor pentru consumatorii finali. În 2024-2025, prețurile la combustibili înainte de taxe erau cu 18% mai mari în Ungaria față de Cehia, iar motorina cu 10% mai scumpă.

Raportul subliniază că MOL cumpără petrol la un preț redus, dar vinde la prețuri similare competitorilor regionali, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a veniturilor companiei maghiare. Veniturile operaționale ale MOL au crescut cu 30% față de perioada pre-invazie, iar trei fundații cu legături cu Viktor Orban controlează 30,49% din acțiunile companiei.

Opinia experților și contextul politic

Martin Vladimirov, director al programului de energie și climă al CSD, afirmă că profitul din petrolul ieftin nu există în beneficiul consumatorilor, ci se redistributează către rețelele de influență ale guvernului Orban. Acesta afirmă că aceste profituri finanțează indirect rețelele de capturare a statului controlate de premier.

Raportul critică și justificarea lui Orban, conform căreia refuzul de a sista importurile de petrol rusesc se datorează limitărilor tehnice ale rafinăriilor ungare. Analiza arată că alte țări, precum Bulgaria și Cehia, au oprit achizițiile după invazie, fără a suferi șocuri de aprovizionare sau de preț.

Relațiile dintre Kiev și Budapesta devin tot mai tensionate, Orban refuzând să interzică importurile rusești, afirmând că „conducerea ucraineană a depășit limita”. În același timp, SUA au instituit sancțiuni împotriva unor companii petroliere rusești, iar Orban a solicitat o derogare de un an pentru a menține importurile pentru a evita perturbări în aprovizionare.

Rutele alternative și justificările oficiale

Ungaria continuă să primească petrol rusesc în principal prin conducta Drujba, însă raportul indică faptul că și alte rute, precum cea a conductei Adria, ar putea satisface nevoile țării fără a depinde de Rusia. CSD consideră că această donație de timp și resurse a fost un act politic, nu o nevoie tehnică sau commercială.

Achiziționarea petrolului rusesc la costuri mai mici nu a condus la reducerea prețurilor finale, ceea ce indică o decizie politică de a menține dependența energetică. Altele, precum Cehia și Bulgaria, care au eliminat treptat importurile de petrol rusesc, au păstrat prețuri mici și au evitat șocuri de aprovizionare.

Autoritățile ungare rămân ferme în politica de a păstra legăturile energetice cu Rusia, în ciuda presiunilor europene pentru reducerea dependenței și a sancțiunilor.