Uniunea Europeană intenționează să-și consolideze măsurile de combatere a amenințărilor externe, precum cele provenite din Rusia, care se asociază cu rețele criminale, printr-o nouă strategie de securitate internă.

Documentul, ce va fi publicat marți, propune extinderea capacităților organelor de aplicare a legii în lupta împotriva atacurilor hibride, prin întărirea luptei contra terorismului și crimei organizate, impunerea de sancțiuni și accesul la informații bancare, conform unui proiect consultat de jurnaliștii Financial Times.

Această inițiativă, care urmărește consolidarea și integrarea mai bună a organizațiilor de securitate ale UE, vine într-un context de consolidare a capacităților de apărare ale continentului pentru a contracara amenințările externe și a reduce dependența de sprijinul extern.

„Linia dintre amenințările hibride și războiul deschis este tot mai estompată”, se remarcă în document, evidențiind „campania hibridă online și offline a Rusiei împotriva UE și a partenerilor săi”.

Statele străine „utilizează criminalitatea ca instrument și infractorii ca agenți indirecți”, care „caută să se infiltreze și să perturbe infrastructura critică și lanțurile logistice, să fure informații sensibile și să se poziționeze pentru disrupții maxime pe viitor”.

În aceste condiții, „capacitatea Uniunii de a anticipa, preveni și răspunde la amenințările la adresa securității trebuie îmbunătățită”, se menționează în proiectul de propunere.

Acces sporit la tranzacțiile financiare suspecte și la datele online

Strategia propune extinderea regimului de sancțiuni UE (care vizează în prezent teroriștii și alți actori ostili) pentru a include rețelele infracționale și crearea unui sistem UE de urmărire a profiturilor din criminalitate și finanțarea terorismului, oferind organelor de aplicare a legii acces mai larg la tranzacțiile financiare ale suspecților.

Strategia necesită acces facil la comunicații și date online și schimb de informații cu state partenere de încredere.

Comisia dorește să propună măsuri pentru asigurarea accesului legal la date pentru forțele de ordine, inclusiv o nouă încercare de a stabili un regim de păstrare a datelor la nivelul UE, însăfracasat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene din motive de confidențialitate.

Unele măsuri, inclusiv extinderea aplicabilității măsurilor anti-terorism la alte aspecte de securitate, ar putea întâmpina opoziție din partea unor state.

„Se urmărește crearea unui stat polițienesc al UE”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, familiarizat cu propunerile.

Propunerile ar putea ridica îngrijorări legate de dreptul la confidențialitate, însă Comisia susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a contracara infractorii care utilizează tehnologii moderne pentru a eluda supravegherea.

Revizuirea mandatului Europol și consolidarea Frontex

Pe lângă accesul sporit la date, Comisia dorește să asigure forțelor de ordine instrumente tehnice avansate și tehnologii de inteligență artificială.

Europol ar trebui să devină o agenție de aplicare a legii operațională, inclusiv prin revizuirea mandatului pentru a include noi amenințări precum sabotajul, acțiunile hibride și dezinformarea.

Pentru a întări securitatea frontierelor, Comisia intenționează să tripleze personalul Frontex la 30.000 de membri și îi va asigura tehnologii moderne de supraveghere.