Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a cerut continuarea protestelor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti un „preț semnificativ”, fără a specifica concret la ce se referă „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai clar semnal până acum că Washingtonul ar putea analiza opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul de la Teheran.

Schimbarea de ton survine la doar două zile după ce Trump sugerase despre posibilitatea unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și despre pregătirea unei întâlniri. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a anunțat că suspendă orice inițiativă de acest gen „până când plecarea violentă și inutilă a protestatarilor se va opri”.

În același timp, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea atroce și brutală” a demonstranților. Cooper a declarat în Parlament că Londra va adopta legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând domenii precum finanțe, energie, transport și tehnologie software.

Bilanț disputat, repressiune și blocaj informațional

Estimările privind numărul victimelor rămân dificil de verificat, din cauza restricțiilor de raportare și a întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț de aproximativ 2.000 de decese, în timp ce autoritățile iraniene au oferit cifre mai mici anterior.

Protestele, inițiate inițial din cauza nemulțumirilor legate de situația economică, au evoluat în alte regiuni sub forma unor apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de restricție a accesului la internet și serviciilor de mesagerie.

Presiune economică americană și reacții internaționale

Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% aplicabilă oricărei țări care „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a acestei măsuri nu au fost însă clarificate public de administrația americană.

China, principal cumpărător de petrol iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri.

În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum.

Rusia a condamnat amenințările SUA de a efectua noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor externe subversive” în politica iraniană.

„Persoanele care intenționează să folosească tulburările externe ca pretext pentru a repeta agresiunea asupra Iranului, similar cu cea din iunie 2025, trebuie să conștientizeze consecințele grave ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și securității internaționale globale”, a transmis ministerul rus de externe într-un comunicat.

Ministerul a făcut referire la atacurile SUA și Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran efectuate anul trecut.