Războiul din Iran, aflat în a treia săptămână, a determinat creșteri semnificative ale prețului petrolului, afectând piețele financiare internaționale, în timp ce tensiunile geopolitice evoluează în continuare. În acest context, fluctuațiile de pe piețele financiare globale și declarațiile liderilor politici marchează evoluția evenimentelor din regiune și impactul asupra economiei mondiale.

Prețul petrolului și impactul asupra piețelor financiare

Prețul Brent a urcat la 112 dolari pe baril, iar WTI la 98 de dolari, conform publicației Il Messaggero. Această creștere a fost influențată direct de conflictul din Iran, care a perturbat aprovizionarea cu energie pe scena internațională. Petrolul, esențial pentru economia globală, devine tot mai scump, alimentând temeri legate de inflație și de necesitatea menținerii unor rate ale dobânzilor ridicate.

Piețele europene au închis vineri în scădere, cu pierderi de până la 2% la Frankfurt și Milano, iar London Stock Exchange a scăzut cu 1,44%. În SUA, indicele S&P 500 a pierdut 1,51%, Dow Jones a scăzut cu 0,96%, iar Nasdaq a înregistrat o scădere de 2%. Volatilitatea a fost accentuată de expirarea simultană a contractelor futures și a opțiunilor pe indici și acțiuni.

Randamentele titlurilor de stat, la niveluri record

Temerile privind inflația s-au reflectat în creșterea randamentelor titlurilor de stat. Bundul german pe zece ani a obținut un nivel de 3,03%, cel mai ridicat din 2011. Obligațiunile britanice s-au apropiat de 5%, în timp ce diferența de randament între titlurile italiene și cele germane pe aceeași perioadă a crescut la 92 de puncte de bază; înainte de conflict, această diferență era în jurul valorii de 60.

În Statele Unite, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a atins 4,39%, maximul din iulie 2025, iar cel pe doi ani a crescut la 3,887%. Această dinamică indică un nivel sporit de incertitudine pe piețele financiare globale.

Declarații ale autorităților și perspectivele energetice

Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează gravitatea conflictului. El a afirmat că este nevoie de cel puțin șase luni pentru a restabili fluxurile de gaz și petrol, iar Războiul, lasă de înțeles, devine cea mai serioasă amenințare la adresa securității energetice mondiale din istorie.

Capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și companiile afectate de creșterea prețurilor la energie. Liderii europeni au avut discuții despre modul de gestionare a impactului și despre viitoarele măsuri în cadrul mecanismului de piață ETS, care gestionează permisele pentru emisiile de CO2.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a arătat deschisă față de decretul italian referitor la facturile la energie. Giorgia Meloni, președinta Consiliului, a anunțat că Italia și Bruxellesul vor colabora pentru implementarea măsurilor, începând de luni. În discuție se află urgentarea revizuirii mecanismului ETS, programată pentru iulie, pentru a reduce impactul costurilor asupra facturilor și a extinde cotele gratuite pentru industriile consumatoare de energie.

Declarații politice și strategie militară a SUA

Donald Trump a transmis, vineri, pe platforma Truth Social, prioritățile militare ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu. El a precizat că SUA se află aproape de atingerea obiectivelor legate de degradarea capacității de rachete și a infrastructurii militare a Iranului.

Printre obiectivele enunțate se numără distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului, eliminarea forțelor aeriene și marine, precum și restricționarea dezvoltării capacității nucleare a Iranului. Trump a mai afirmat că Statele Unite vor menține o poziție de reacție rapidă, dacă situația o impune, și vor proteja aliații din regiune, printre care Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit.

Liderul american a menționat că responsabilitatea supravegherii și securizării Strâmtorii Ormuz le revine altor națiuni și că Statele Unite vor interveni doar dacă li se va cere, după eliminarea amenințării Iranului. Traficul prin strâmtoare, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat de conflict, ceea ce a dus la creșteri semnificative ale prețurilor țițeiului și combustibililor, alimentând temerile unei crize energetice globale și ale unei creșteri a inflației.